Noul ministru al justiției, Alina Gorghiu, a salutat concluziile ultimului raport al Comisiei Europene privind statul de drept din România spunând că documentul constată, în mod obiectiv, progresele făcute de țara noastră. Dincolo de concluziile pozitive și tonul moale folosit, raportul CE notează însă toate derapajele din sistemul judiciar. Analiștii sunt de părere însă că, în contextul problemelor cu Ungaria și Polonia, Comisia nu-și mai dorește un nou stat problemă.
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a salutat miercuri raportul privind statul de drept al Comisiei Europene spunând că documentul evidențiază „multe aspecte pozitive”, notând totuși că „ritmul reformelor trebuie menținut”.
Ministrul subliniază însă că acest raport dovedește progresele înregistrate de țara noastră în ceea ce privește independența justiției și lupta anticorupție. „Raportul … constată în mod obiectiv progresele înregistrate de România care au condus la consolidarea independenţei justiţiei, precum şi a prevenirii şi combaterii corupţiei”, a precizat Alina Gorghiu, notează Fanatik.
Într-un comunicat de presă, și Ministerul Justiției susține că acest ultim raport „constată în mod obiectiv progresele înregistrate de România care au condus la consolidarea independenţei justiţiei, precum şi a prevenirii şi combaterii corupţiei”, oferind ca exemple adoptarea noilor Legi ale justiției, măsurile administrative pentru asigurarea personalului pentru DNA sau „funcţionarea sistemului post-SIIJ”.
Fără îndoială, raportul CE, cel puțin la capitolele independența justiției și lupta anticorupție, este extrem de laudativ la adresa țării noastre, menționând, pe un ton pozitiv, progresele pe care România le-a făcut în aceste domenii. Totuși, dincolo de acest ton și dincolo de măsurile autorităților noastre, Comisia nu ignoră problemele cu care se confruntă sistemul judiciar.
În ceea ce privește percepția independenței justiției din țara noastră, raportul menționează o îmbunătățire față de anul trecut, însă notează că practic stăm mai prost decât în anul 2016. „Independența judiciară percepută în rândul publicului larg a crescut în comparație cu cu anul 2022 (48%) și rămâne la același nivel ca în 2016. Independența judiciară percepută în rândul companiilor a crescut în comparație cu 2022 (49%), dar este mai mică decât în 2016 (63%)”, se arată în raportul CE.
În ceea ce privește Legile justiției, acolo unde raportul vorbește de un progres „în direcția corectă”, în ceea ce privește transformarea CSM-ului într-un organism „transparent și responsabil”, iar la Inspecția Judiciară puterea să nu mai fie concentrată în mâinile inspectorului general, diavolul este în detalii, mai exact în notele de subsol. Aici, autorii raportului notează „îngrijorările” exprimate în ultimul raport MCV din 2022 privind „posibilitatea ca inspectorul-șef să anuleze o decizie de concediere un caz sau orice decizie luată de un inspector în urma unei anchete preliminare”.
Tot la notele de subsol sunt menționate prevederile acestor legi ce vizează modul de promovare al judecătorilor la Curtea Supremă, notând înlocuirea examenului scris cu un interviu susținut în fața judecătorilor CSM. O procedură care este valabilă și pentru președintele ÎCCJ și șefii secțiilor din Înalta Curte. Raportul menționează că, în ceea ce privește Legile justiției, Comisia de la Veneția a făcut o serie de recomandări concrete, pe care „Guvernul s-a angajat să le analizeze în continuare și să țină seama în cea mai mare măsură”.
Aceeași poveste apare și în legătură cu prevederile acestor legi privind numirea procurorilor șefi, unde raportul menționează criticile Comisiei de la Veneția privind prevederile lipsite de claritate. Spre exemplu, în ceea ce privește recomandarea Comisiei de la Veneția privind eliminarea prevederii problematice privind posibilitatea ca Procurorul General să infirme actele unui procuror de caz, raportul CE menționează ca autoritățile române nu au făcut decât să stabilească o comisie pentru a analiza soluțiile.
„Guvernul a înființat un grup de experți naționali la nivel înalt pentru a prezenta un raport privind soluțiile legislative adecvate pentru a da curs avizelor Comisiei de la Veneția, în scopul de a consolida în continuare eficiența și independența sistemului judiciar. Se așteaptă ca acest grup să să își prezinte evaluarea până la 1 septembrie 2023”, se arată în raportul privind statul de drept.
În ceea ce privește cercetarea disciplinară a magistraților, raportul vorbește de modificări menite a întări independența justiției, menționând însă faptul că au existat o serie de cazuri privind sancționarea disciplinară a unor judecători de către CSM.
„Unele cazuri de sancțiuni disciplinare au continuat să ridice semne de întrebare. În urma sancțiunilor disciplinare acțiuni deschise de Inspecția Judiciară, CSM a exclus doi judecători din magistratură, care au contestat aceste sancțiuni în fața ÎCCJ. Mai recent, secția pentru judecători a CSM a respins acțiunea disciplinară inițiată de Inspecția Judiciară împotriva unui judecător pentru întârzieri în judecarea cauzelor și neglijență gravă, pe baza volumului mare de muncă al judecătorului în cauză”, se mai arată în raport.
În fapt, fără a renunța la tonul pozitiv, raportul CE amintește de cele două judecătoare de la Curtea de Apel București, Daniela Panioglu și Alina Nadia Guluțanu, excluse, în luna martie, pentru a patra oară din magistratură. Celor două li s-a reproșat că în motivarea condamnării la şase ani de închisoare pentru corupţie pe fostul președinte al CNAS Lucian Duţă au dezvăluit că doi procurori de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa au încercat să îl ajute pe Lucian Duţă să scape de acuzaţii.
În ceea ce privește sistemul post-Secția Specială, raportul CE menționează că „nu au fost raportate incidente procedurale în implementarea noului sistem”, dar subliniază că „va fi important să se monitorizeze funcționarea noului sistem în timp, în special având în vedere lipsa de unor garanții suplimentare în contextul deciziei CJUE”.
Tot despre noua Secție Specială instituită de reforma ministrului Predoiu la Parchetul General, raportul CE menționează că noii procurori desemnați nu au emis încă niciun act de acuzare.
„Procurorii desemnați nu au emis încă niciun act de acuzare, iar noul sistem va trebui să își demonstreze capacitatea de a face față eficient cu cazurile de corupție din cadrul sistemului judiciar. Au fost exprimate unele preocupări cu privire la transparența și buna desfășurare a procedurilor de numire a procurorilor, prin care CSM a propus mai puțini candidați decât numărul de posturi disponibile, dintre care unii nu au fost aprobați de procurorul general”, se mai arată în raportul citat.
La fel stau lucrurile și în ceea ce privește combaterea corupției, acolo unde raportul notează progrese semnificative, asta deși potrivit ultimului eurobarometru procentul românilor care se declară afectați de acest fenomen este dublu față de media europeană. Raportul vorbește despre faptul că DNA-ul își menține palmaresul anchetării cazurilor mari de corupție. Buletinul de presă al DNA pe luna iunie menționează 12 dosare deschise de către birourile teritoriale, cel mai important vizând 8 angajați APIA într-un dosar de fraudă cu fonduri europene cu prejudiciu de 540.000 lei. La Galați și la Iași au fost deschise două dosare în care sunt acuzați doi inspectori de poliție, șefi ai unor secții din Poliție Rurală.
Continuarea pe Fanatik
