Le Pen trage alarma: Bruxelles-ul vrea război, noi vrem pace – identitate, suveranitate și discursuri de tip referendum
Marine Le Pen a urcat pe scenă la mitingul „Patrioților pentru Europa” cu același arsenal retoric binecunoscut: suveranitate, identitate, demonizarea Bruxelles-ului și nostalgia după o Europă care pare că n-a existat niciodată, dar care sună bine în discurs.
Lidera Rassemblement National nu s-a încurcat în subtilități. Pentru ea, Uniunea Europeană e deja pierdută undeva între wokism, ultraliberalism și birocrație cu iz de imperiu. A făcut apel la sentimentele celor „care cunosc prețul sângelui” – o frază grea, dar eficientă, atunci când vrei să aduci emoția în ecuația geopolitică.
„UE se pregătește compulsiv pentru un război în est. Noi, popoarele Europei, nu vrem război”, a spus Le Pen, prezentând Bruxelles-ul ca pe un general de carton înarmat cu hârtii și directive, dar gata să trimită popoarele în tranșee.
Le Pen a lansat o ofensivă ideologică directă: UE ar fi un „imperiu comerciant și lipsit de suflet”, o construcție care ignoră oamenii în favoarea regiunilor „administrate” și a liderilor „de carton” impuși de sus, nu aleși de jos. În această narațiune, elitele tehnocrate din Bruxelles sunt vinovate de tot: de la imigrație la globalism și de la inflație la pierderea demnității naționale.
„Europa noastră nu locuiește la Bruxelles. Ceea ce vedem astăzi pe continentul nostru este o mașinărie contrafăcută, lipsită de carne și suflet”, a spus Le Pen, acuzând instituțiile europene că transformă popoarele în statistici și alegerile în formalități.
Noua sa speranță? Grupul „Patrioți pentru Europa”, un bloc conservator și naționalist din Parlamentul European, care reunește partide precum Fidesz (Ungaria), FPÖ (Austria), Lega (Italia) sau Vox (Spania). Cu alte cuvinte, o alianță a nemulțumiților care visează la o Europă a națiunilor și la un Bruxelles cu dinți, dar fără mușcătură.
„Suntem uniți ca degetele unei mâini”, a spus ea, promițând o luptă „pentru patria noastră și Europa noastră”. O frază ce ar putea figura lejer pe o carte poștală din anii ’30.
Le Pen a avertizat că, în actuala UE, orice critică devine conspirație, orice apel la suveranitate e considerat o crimă ideologică și orice opoziție este „incriminată și urmărită penal”. Un discurs care, evident, ignoră faptul că ea însăși tocmai și-l ține liber și nestingherit pe o scenă europeană.
În încheiere, lidera naționalistă a promis că viitorul Europei se va decide „prin referendumuri”, că orice nouă țară va fi admisă doar cu acordul popoarelor, iar „liberul schimb” va fi condiționat de „justiția socială” și „protecția industriilor noastre”. Un fel de UE à la carte – unde fiecare ia ce-i convine și restul se renegociază la fiecare ciclu electoral.
Rămâne de văzut câtă greutate va avea acest val conservator în realitatea politică europeană. Până atunci, Le Pen va continua să-și joace rolul preferat: gardianul porților Europei, cu un ochi la Bruxelles și altul la urnele din 2027.
