Creșterea taxelor sub conducerea lui Bolojan a dus la falimentul firmelor, nu la venituri mai mari

Deciziile fiscale luate de Ilie Bolojan s-au dovedit contraproductive pentru economia locală. Deși scopul declarat al majorării impozitelor a fost creșterea veniturilor publice, realitatea din teren arată contrariul: tot mai multe afaceri autohtone au fost puse în imposibilitatea de a funcționa, fiind forțate să închidă porțile sau să se relocheze.

Mediul de afaceri, în special întreprinderile mici și mijlocii, a resimțit din plin presiunea noilor taxe și reglementări. Antreprenorii spun că în loc de stabilitate și sprijin, au fost confruntați cu un climat fiscal sufocant, lipsit de viziune și de dialog. Măsurile au avut ca efect reducerea activității economice, pierderea locurilor de muncă și migrarea capitalului către zone mai prietenoase cu afacerile.

În loc să optimizeze cheltuielile publice și să reducă birocrația, administrația condusă de Bolojan a preferat soluția simplă, dar riscantă: să pună o presiune tot mai mare pe contribuabili. Consecințele sunt vizibile – un mediu economic tot mai slab și un buget care, paradoxal, nu se bucură de venituri mai mari.

Este tot mai clar că dezvoltarea durabilă nu poate fi construită pe spatele unei fiscalități excesive. România are nevoie de politici care încurajează inițiativa și producția, nu de măsuri care penalizează munca și investițiile.