Într-o mișcare surprinzătoare, România își redeschide centralele pe cărbune pentru a face față unui consum energetic record în contextul caniculei extreme. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că vechile centrale din Valea Jiului vor fi esențiale pentru a acoperi cererea crescută de energie. România va solicita Uniunii Europene prelungirea termenelor pentru utilizarea cărbunelui.
România se confruntă cu o criză energetică în plin cod roșu de caniculă, înregistrând un consum record de energie electrică, ce a depășit 8.200 MW. În fața acestei situații critice, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că vechile centrale pe cărbune din Valea Jiului vor fi readuse în funcțiune pentru a acoperi cererea energetică. Decizia marchează un eșec al Green Deal-ului, politica europeană destinată să promoveze tranziția către surse de energie mai curate și mai sustenabile.
Contextul energetic
Într-o zi de joi, la ora 21:30, datele Transelectrica arătau o distribuție diversificată a surselor de energie. Producția de energie din surse hidro a reprezentat 41,84% din totalul producției, urmată de hidrocarburi cu 18,64%, cărbune cu 17,85%, și nuclear cu 17,85%. Sursele de energie regenerabilă, cum ar fi eoliană și biomasă, au contribuit cu doar 3,41% la totalul producției de energie.
Decizia ministrului energiei
Sebastian Burduja a subliniat că, în contextul actual, centralele pe cărbune sunt vitale pentru asigurarea continuității aprovizionării cu energie. Această decizie a fost luată pentru a evita penuria de energie și pentru a menține stabilitatea rețelei electrice într-o perioadă de cerere extrem de mare. Ministrul a anunțat că România va solicita Uniunii Europene să prelungească termenul în care centralele pe cărbune pot funcționa, având în vedere circumstanțele excepționale.
Impactul asupra Green Deal-ului
Redeschiderea centralelor pe cărbune reprezintă un semnificant eșec al Green Deal-ului în România, care viza reducerea emisiilor de carbon și promovarea surselor de energie regenerabilă. Decizia de a reintroduce centralele pe cărbune ridică întrebări despre fezabilitatea și aplicabilitatea planurilor de tranziție energetică într-un context de urgență și presiune economică.
Reacții și critici
Decizia a generat reacții mixte din partea opiniei publice și a experților în domeniul energiei. Susținătorii industriei cărbunelui argumentează că este o soluție necesară în fața unei crize energetice imediate, în timp ce criticii subliniază că aceasta contravine angajamentelor internaționale privind schimbările climatice și protecția mediului. De asemenea, există temeri că revenirea la utilizarea cărbunelui ar putea afecta negativ sănătatea publică și mediu, mai ales într-o perioadă în care nivelurile de poluare sunt deja ridicate.
Măsuri viitoare
În timp ce România se pregătește să facă față cererii energetice crescute, autoritățile vor trebui să gestioneze echilibrul delicat între necesitatea imediatei asigurări a resurselor energetice și angajamentele de mediu pe termen lung. Monitorizarea și evaluarea impactului acestei decizii vor fi esențiale pentru a planifica măsuri adecvate și a asigura o tranziție energetică sustenabilă în viitor.
Redeschiderea centralelor pe cărbune în România subliniază complexitatea și provocările tranzitiei energetice, în contextul unei crize energetice severe. Pe măsură ce țara se confruntă cu cereri record de energie și presiuni externe, va trebui să găsească soluții care să echilibreze nevoile imediate cu obiectivele pe termen lung privind sustenabilitatea și protecția mediului.
