Pe fondul intensificării riscurilor de securitate și al conflictului prelungit din Ucraina, tot mai multe țări europene redeschid subiectul armatei obligatorii. De la Berlin la Riga, de la Paris la Zagreb, continentul asistă la o reconfigurare profundă a politicilor de apărare, cu tinerii din nou în centrul planurilor de mobilizare.
După decenii în care conscripția părea un concept abandonat, realitatea geopolitică aduce schimbări rapide. Europa intră într-o nouă eră de pregătire militară, în care generația tânără va fi tot mai des chemată – dacă nu încă în cazarme, măcar în evidențele Ministerelor Apărării.
Germania, de exemplu, pregătește din 2027 un sistem digital de selecție: toți tinerii de 18 ani vor completa un chestionar, iar guvernul nu exclude reintroducerea obligației militare dacă situația de securitate o va impune.
Franța, deși a renunțat la armata obligatorie în 1996, a lansat un program național de pregătire pentru adolescenți și vizează dublarea numărului de rezerviști în următorul deceniu.
Polonia accelerează înarmarea: și-a stabilit ca obiectiv o armată de 300.000 de oameni și a introdus educație militară în școli. În mod similar, țările nordice își adaptează strategiile: Suedia a readus armata obligatorie în 2017, Finlanda nu a renunțat niciodată, iar Danemarca va include din 2025 și femeile în recrutare, extinzând stagiul la aproape un an.
Norvegia și Austria funcționează deja cu sisteme mixte, în timp ce Estonia leagă serviciul militar de capacitatea de mobilizare rapidă a rezerviștilor locali.
În estul continentului, procesul de reînarmare este și mai avansat:
Lituania a reintrodus conscripția în 2015, iar Letonia a urmat exemplul în 2024.
Grecia și Cipru continuă să impună stagiul militar prelungit – 12, respectiv 14 luni.
Croația pregătește revenirea la armata obligatorie din 2026.
Chiar și Turcia, deși permite plata pentru scutirea de la armată, păstrează obligația legală de serviciu militar pentru toți bărbații până la 41 de ani.
Această reconfigurare a Europei indică o realitate greu de ignorat: suntem martorii unei remilitarizări accelerate. Dacă unii lideri văd aceste măsuri drept necesare pentru siguranța națională și solidaritatea NATO, pentru noile generații se conturează un orizont în care stagiul militar ar putea deveni o etapă inevitabilă a maturizării.
După o lungă perioadă în care pacea părea garantată, continentul se pregătește din nou pentru vremuri nesigure. Și odată cu ele, armata – cândva o relicvă a trecutului – redevine o realitate a prezentului.
