Jannah Theme License is not validated, Go to the theme options page to validate the license, You need a single license for each domain name.
Curierul Românesc

AUR: o treime din populația lumii suferă de persecuție pe motive religioase

Începând din acest an, 16 august este ziua în care comemorăm martiriul voievodului Constantin Brâncoveanu, dar și Ziua naţională dedicată conştientizării violenţelor îndreptate contra creştinilor în întreaga lume. Cadrul legal simbolic instituit de Parlamentul României este departe de a fi unicat la nivel internațional. Pe 28 mai 2019, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție prin care stabilește 22 august ca Ziua Internațională pentru Comemorarea Victimelor Actelor de Violență bazate pe religie sau credință.

Conform raportului publicat în noiembrie 2019 de organizația „Aid to the Church in Need”, se estimează că „o treime din populația lumii suferă de persecuție pe motive religioase, într-o formă sau în alta, iar creștinii constituie grupul cel mai persecutat.” Raportul concluzionează că situația multor comunități religioase s-a înrăutățit și a ajuns la încălcări „semnificative ale libertății religioase” și că anul era „deja unul dintre cei mai sângeroși, pentru creștini”.

Indexul 2019 al organizației Open Doors evidențiază că 14% din totalul creștinilor sunt supuși unui nivel „ridicat” de persecuție. Doar în 2018, 1.266 de biserici sau de așezăminte creștine au fost atacate, iar 4 200 de creștini au fost omorâți din cauza religiei lor.

Nici anul în curs nu se prezintă mai bine sub acest aspect; amploarea, nivelul și natura persecuției se apropie în unele zone de definiția internațională a genocidului.

Poate cea mai gravă criză religioasă a momentului este cea din Nigeria, unde 1.202 creștini au fost asasinați doar în primele șase luni ale anului 2020. Guvernul acestei țări nu reușește să îi protejeze sau, există voci care o afirmă, este complice în actele teroriste comise de Boko Haram și de triburile islamice Fulani contra creștinilor.

În India, unde naționalismul religios hindus, încurajat explicit de guvernul federal, este în ascensiune, crește numărul bisericilor incendiate, al creștinilor omorâți, brutalizați sau convertiți forțat, în timp ce în țara vecină, Sri Lanka, au avut loc anul trecut cele mai sângeroase atentate din ultimii ani, cărora le-au căzut victimă peste 750 de creștini, morți și răniți.

Guvernul chinez profită de pandemie pentru a-și consolida agresiv dominația asupra vieții publice. Deși bisericile Catolică și protestante au reușit să supraviețuiască decenii, creștinii au fost permanent persecutați și îngrădiți, iar restricțiile curente impuse sub pretextul pandemiei sunt devastatoare pentru comunitățile de credință, constituind semnalul unei accelerări a direcției către totalitarism.

În Mozambic, începând cu luna februarie violența escaladează în nordul țării, unde au fost arse mai multe biserici, numeroase fete creștine au fost răpite și circa 200.000 de persoane au fost silite să-și părăsească locuințele. Doar în prima săptămână din iunie, 15 creștini au fost decapitați.

Dacă nu se acționează urgent, creștinii vor dispărea din anumite zone din Orientul Mijlociu, arăta în 2019 un Raport independent al Guvernului Britanic. În Palestina, creștinii au ajuns la mai puțin de 1,5% din populație, iar în Irak au scăzut de la 1,5 milioane în 2003 la mai puțin de 120.000 în 2019. Fundația Creștină din Irak, organizație reprezentativă a minorității creștine din Mesopotamia, a comemorat pe 6 august 2020 6 ani de la începutul genocidului și epurării în masă comise de Stat Islamic asupra creștinilor locuitori în orașele străvechi din câmpiile Ninive, soldat cu 100.000 de refugiați și mii de victime.

Încălcări serioase ale libertății religioase a creștinilor au loc și în Afghanistan, Republica Central Africană, Coreea de Nord, Egipt, Eritreea, Iran, Libia, Pakistan, Arabia Saudită, Somalia și Yemen.

Raportul Anual al Parlamentului European privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință, adoptat în 2016, recunoaște că „în prezent, creștinii sunt grupul religios cel mai hărțuit și intimidat în țări din întreaga lume, inclusiv în Europa, unde refugiații creștini sunt curent persecutați din motive religioase (…) unele dintre cele mai vechi comunități creștine sunt în pericol de dispariție, în special în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu.” Însă, dincolo de astfel de poziționări și declarații politice, Uniunea Europeană nu face eforturi pe măsura gravității problemei.

În România, chiar dacă nu au fost comise atacuri fizice împotriva creștinilor, retorica anti-creștină este în creștere de ani de zile. Aproape orice luare de poziție civică sau politică dintr-o perspectivă creștină este puternic contracarată mediatic și prezentată deformat drept o poziționare anti-europeană sau vector de promovare a propagandei rusești.

Astfel, tragedia de la Colectiv a fost exploatată propagandistic în sens anti-creștin de exponenți ai stângii radicale care au promovat lozinca „Vrem spitale, nu catedrale”, iar inițiativa de modificare a Constituției cu privire la definiția familiei, cea mai mare acțiune civică din România democratică, a fost contracarată mediatic și politic cu un discurs în care accentele anti-creștine s-au manifestat din plin, inclusiv președintele țării, Klaus Johannis, fiind angrenat în acest efort propagandistic fără precedent. De asemenea, în contextul pandemiei SARS-CoV-2, retorica și acțiunile îndreptate împotriva creștinilor și a clericilor au luat un nou avânt: interzicerea accesului în cimitire în perioada stării de urgență, condamnarea practicii împărtășirii credincioșilor cu lingurița, etc.

Alianța pentru Unirea Românilor consideră că libertatea religioasă este la fel de importantă ca și libertatea de expresie sau cea economică, iar o democrație veritabilă și stabilă nu poate fi construită decât prin respectarea diferențelor între oameni și încurajarea tuturor să-și exprime liber opiniile politice sau religioase. Creștinii nu sunt cetățeni de rangul doi, ci vectori de civilizație și spiritualitate, oameni care contribuie la stabilitatea socială ca păstrători și transmițători ai unei tradiții în centrul căreia stă iubirea de semeni. Într-o lume lipsită de repere și tot mai ușor coruptibilă, este nevoie de implicarea în viața cetății a cât mai multor adepți ai civilizației Decalogului.

Related Articles

Back to top button