Despre necesitatea alfabetizării religioase în școală

În ultimii ani am predat filosofia într-un liceu de stat în România și am facut catehism cu copii dintr-o parohie din Elveția. Am experimentat deci ce înseamnă să predai informații într-un conținut de stat și ce înseamnă să te ocupi de formarea spirituală a copiilor. Avantajul catehismului făcut în curtea bisericii, și nu în școală, este absoluta libertate în raport cu sistemul educațional, nu ai programe școlare, nu verifică statul ce informații dai și nici nu trebuie să îi evaluezi pe copii. Totuși, catehismul e diferit de ora de religie, pentru că scopul catehismului este aprofundarea credinței, în timp ce scopul orei de religie este să ofere cunoștințe legate de identitatea religioasă de pe teritoriul unei țări. La fel cum statul a decis că e important să înveți munți și răuri și prin ce orașe trec ele la școală, și nu în excursie cu părinții, la fel, programa religioasă vizează obținerea de noțiuni clare și distincte despre identitatea religioasă, utile în formarea culturală a copiilor. Miza orei de religie e să dea un abc prin care copii să poată înțelege acest aspect al societății.

Atât timp cât religia se face în școală și nu în biserică ea are ca scop principal să dea cunoștințe, să formeze o cultură generală în acel domeniu și nu să insufle credințe și comportamente. Ori dacă o materie se ocupă cu predarea cunoștințelor, aceste cunoștințe trebuiesc evaluate conform unor criterii epistemice. Ora de religie nu evaluează comportamente morale și nici gradul de credință dar poate foarte bine să aprecieze gradul de cunoștințe la care a ajuns elevul în semestrul respectiv. Că nu există tip de cunoștință pe lumea aceasta care să nu formeze și caractere este o altă discuție, care se aplică și la filosofie, dar și la matematică și fizică. Nu poți vorbi despre filosofia politică a lui Aristotel fără să sugerezi că împlinirea omului nu se poate face decât în relație cu alte ființe umane, la fel cum, nu poți vorbi despre Predica de pe munte fără să presupui că ea ar trebui și să structureze comportamente.

În fapt, chiar dacă religia este predată confesional și nu e obligatorie, situația orei de religie este comprabilă cu situația filosofiei la clasele de real și tehnice căreia i se acordă aceeași 1 oră pe săptămână, mai exact extrem de puțin spațiu/timp pentru a preda cunoștințe temeinice în orice domeniu. Statul, în mărinimia lui epistemică,

 » sursa: www.adevarul.ro