România, sub presiunea Bruxelles-ului: Risc iminent de suspendare a fondurilor europene

Comisia Europeană a transmis un avertisment dur României, după ce țara a continuat să înregistreze dezechilibre macroeconomice majore, cu un deficit bugetar record și o datorie publică în creștere accelerată. Potrivit raportului publicat miercuri, România este singura țară din Uniunea Europeană pentru care Comisia cere oficial Consiliului Ecofin să stabilească faptul că nu au fost luate măsuri eficiente pentru corectarea deficitului excesiv.

O decizie privind posibila suspendare a fondurilor europene ar putea fi luată pe 28 iunie, când miniștrii de finanțe ai statelor membre se vor reuni în cadrul Consiliului Ecofin. Este cel mai serios avertisment financiar primit de România în ultimul deceniu.

Conform Comisiei, deficitul bugetar al României a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, iar estimările pentru 2025 arată o ușoară reducere, la 8,6%. Însă datoria publică, raportată la PIB, este în plină ascensiune: de la 54,8% în 2024 la o estimare de 59,4% în 2025. Aceste cifre depășesc cu mult nivelurile sustenabile pentru o economie cu acces restrâns la piețele internaționale de finanțare.

Raportul Comisiei subliniază că politicile fiscale ale Guvernului român din ultimii doi ani, caracterizate prin creșteri salariale și de pensii neacoperite bugetar, au alimentat dezechilibrul. La acestea se adaugă cheltuieli publice masive, susținute în mare parte din împrumuturi și fonduri interne.

Planuri pe hârtie, fără progres concret

Deși România și-a prezentat în octombrie 2024 un plan de corectare a deficitului până în 2031, Comisia notează că autoritățile nu au transmis nici până acum Raportul anual de progres, necesar pentru evaluarea angajamentelor asumate. Lipsa acestui raport compromite serios încrederea în capacitatea Guvernului de a gestiona situația fiscală.

În plus, România se află în întârziere cu implementarea PNRR, iar o sumă de până la 13,5 miliarde de euro este în pericol de a fi blocată, dacă nu sunt îndeplinite rapid reformele asumate. Capitolul REPowerEU și programele de coeziune sunt de asemenea întârziate.

Recomandările Comisiei: austeritate, reforme și investiții mai bine direcționate

Comisia propune un set extins de măsuri pentru perioada 2025–2026, printre care:

• Reducerea cheltuielilor nete, în linie cu traiectoria corectivă impusă de Procedura de Deficit Excesiv;
• Accelerarea PNRR și a programelor de coeziune;
• Eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili și investiții în energie regenerabilă;
• Îmbunătățirea politicilor de ocupare a forței de muncă, în special pentru femei și tineri;
• Creșterea eficienței protecției sociale, pentru a reduce riscul de sărăcie și excluziune socială;
• O mai bună prioritizare a marilor proiecte de infrastructură și implicarea capitalului privat.

România, singurul caz critic din UE

Spre deosebire de România, alte țări aflate în procedură de deficit excesiv – precum Franța, Italia, Polonia sau Ungaria – nu vor fi supuse unor măsuri suplimentare, fiind considerate în parametrii planurilor de ajustare. Pentru Belgia, Comisia propune o nouă traiectorie, însă fără sancțiuni. România este singura țară cu o recomandare de decizie negativă.

Tanczos Barna cere răgaz, Bruxelles cere rezultate

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat recent că speră la „o abordare corectă” din partea Comisiei. „Lucrăm la un set de măsuri și sperăm ca Bruxelles-ul să ne acorde un răgaz”, a afirmat oficialul, fără a oferi detalii concrete despre conținutul reformelor pregătite.

Însă Comisia este clară: fără acțiuni imediate și credibile, România riscă pierderea fondurilor europene, esențiale pentru investiții, infrastructură, servicii publice și echilibru macroeconomic.