S-a încheiat numărătoarea voturilor exprimate la alegerile parlamentare din Republica Moldova, care au avut loc duminică, 11 iulie. Am asistat la o campanie dificilă în care miza era mare, iar obiectivul principal viza, în special, forța unionistă de care legislativul de la Chișinău are atâta nevoie. Din păcate, niciun partid unionist nu va accede în Parlamentul Republicii Moldova. Victoria îi revine Partidului Acțiune și Solidaritate cu 52,8%, care a depăşit categoric principala formaţiune politică de stânga, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, ce a fost votat de doar 27,17% din electorat. Totuși, prezența la vot a fost de sub 50%. Circa 1,4 milioane de cetățeni s-au prezentat la urnele de vot sau cu aproape 100 de mii mai puțin decât la alegerile prezidențiale din 2020. Culoarea viitorului Parlament de la Chișinău, încotro se îndreaptă Republica Moldova post-electorală cu o guvernare pro-UE și o opoziție pro-rusă, fără voce românească – sunt principalele subiecte dezbătute în cadrul emisiunii Curierul Românesc, mederată de Alina Panico, alături de analistul politic de la Chișinău, Dan Nicu.
Electoratul unionist, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate, a jucat cartea pentru PAS, având în vedere că acest scrutin reprezenta ultima încercare pentru a salva ce se mai poate salva în Republica Moldova.
„Atunci când sondajele arată că 40% dintre cetățenii Republicii Moldova își doresc Unirea cu România este clar că o parte din acest electorat a votat cu PAS. În acest caz, Partidul Acțiune și Solidaritate a fost în stare să capitalizeze voturile majorității unioniștilor”, a declarat analistul politic Dan Nicu.
Totodată, tabloul pentru partidele unioniste ar fi arătat altfel dacă acestea și-ar fi consolidat puterea într-un bloc comun, susține analistul politic.
„Chiar dacă nu ar fi ajuns în Parlament, cu siguranță ar fi arătat o figură mai bună. Partidel unioniste trebuie să vină la firul ierbii, să studieze oamenii, să-și redimensioneze mesajele și să spună foarte clar că Unirea cu România nu se contrapune cu Uniunea Europenă”, a punctat Dan Nicu.
Încotro se îndreaptă Republica Moldova?
„Fiecare cetățean are partea sa de suveranitate națională și nu doar ziua alegerilor estea acea zi în care ne exercităm votul și ne delegăm suveranitatea populară. Acea suveranitate a fiecărui cetățean de la care pornește suveranitatea statului ne-o putem manifesta în fiecare zi. În următorii 4 ani suntem obligați să fim cetățeni activi, să vorbim cu alți oameni, să-i convingem, să facem manifestații publice legale. Nimeni nu ne oprește să facem aceste lucruri. 80% dintre cetățenii Republicii Moldova sunt etnici români, vorbesc limba română, iar acest lucru marchează viitorul către România”, a punctat Dan Nicu.
Emisiunea integrală poate fi urmărită aici.
