Marius Lulea (AUR): Călin Georgescu a pus punctul diagnosticul corect – România trăiește sub regimul patocrației
Când Călin Georgescu a rostit pentru prima dată cuvântul „patocrație”, a făcut mai mult decât să inventeze un termen – a pus un diagnostic. Clar, nemilos, dar real: România nu mai este condusă, ci administrată de un sistem bolnav, o guvernare infectată cu disfuncții psihologice profunde, unde deciziile nu se iau în interesul cetățenilor, ci în favoarea supraviețuirii patologice a unei elite complet desprinse de realitate.
Așa cum spune Marius Lulea (AUR), nu mai vorbim doar de incompetență sau corupție, ci de o patologie de sistem. În această patocrație, nu mai contează adevărul, nu mai contează bunăstarea oamenilor, nu mai contează dreptatea. Contează doar menținerea la putere, cu orice preț. Iar prețul îl plătim noi toți – în taxe, în degradarea instituțiilor, în pierderea demnității și a speranței.
Ce înseamnă această formă de guvernare? O elită politică lipsită de empatie, de rușine, de scrupule. O clasă conducătoare pentru care minciuna este normă, iar disprețul față de cetățean – reflex. Un mediu în care se promovează doar obediența și mediocritatea, iar vocile lucide sunt eliminate, marginalizate, denigrate. Un sistem care, asemenea unui organism bolnav, își respinge anticorpii: oamenii competenți, curajoși, verticali.
Instituțiile statului? Paralizate. Justiția? Controlată. Presa? Sedativ colectiv, menit să adoarmă un popor extenuat. Se mimează democrația, dar se guvernează prin frică, șantaj, manipulare. Se votează bugete fictive, se impun taxe fără logică, se aruncă vina mereu în altă parte – orice, numai să nu se piardă controlul.
Această boală nu se tratează cu cosmetizări și promisiuni electorale. Nu se vindecă prin comunicate seci și reforme mimate. E nevoie de terapie de șoc: resetarea completă a clasei politice, eliminarea celor care și-au transformat funcțiile în instrumente de autoconservare, înlăturarea acestui strat de paraziți care sufocă România.
România nu mai suferă de „criză politică”. Suferă de delir instituțional, de psihopatie la vârf, de o disoluție morală profundă. Este o țară condusă de oameni bolnavi de putere, care se tem nu de eșec, ci de pierderea privilegiilor.
Și, ca în orice tratament, primul pas este recunoașterea bolii. Apoi vine curățarea.





