După ce a tăiat bursele, Daniel David găsește 10 milioane de euro pentru Republica Moldova

După ce a anunțat tăieri de burse pentru studenții români, ministrul Educației, Daniel David, pare să fi descoperit o sursă de finanțare de 10 milioane de euro — nu pentru sprijinirea învățământului din România, ci pentru a susține proiecte de cercetare în Republica Moldova.

Sâmbătă, 23 august, la Chișinău, Daniel David și omologul său moldovean, Dan Perciun, au prezentat planul: peste 60 de proiecte bilaterale de cercetare vor fi finanțate în domenii precum sănătate, cultură, climă, hrană și bioeconomie. Inițiativa se adaugă altor 38 de proiecte deja în desfășurare, ducând totalul colaborărilor științifice româno-moldovenești la 100 în ultimii patru ani.

„Sunt proiecte de cercetare complexe, care țin de problemele cu care ne confruntăm și în România, și în Republica Moldova. Dacă lucrăm împreună, putem găsi soluții inovative”, a declarat ministrul Daniel David.

Colaborarea este, fără îndoială, binevenită și benefică pentru dezvoltarea cercetării în ambele țări. Dar gestul ridică semne de întrebare atunci când este pus în contextul reducerii burselor pentru studenții români, anunțată recent de același minister. Dintr-o dată, fondurile par să fie disponibile — doar că nu pentru cei din țară.

Ministrul moldovean Dan Perciun a punctat avantajele clare pentru partea moldovenească: acces la infrastructura de cercetare din România, creșterea capacității de a aplica la proiecte europene, perfecționarea profesorilor și participarea a 200 de elevi rusofoni într-o tabără lingvistică la Iași.

„Ambiția noastră este să deschidem finanțarea europeană pentru cercetători din R. Moldova”, a spus Perciun, subliniind importanța acestor proiecte pentru integrarea în rețelele europene de cercetare.

Între timp, în România, bursele sociale și cele de performanță au fost diminuate, iar universitățile avertizează că vor fi nevoite să reducă numărul de locuri sau să limiteze sprijinul oferit studenților vulnerabili.

Inițiativele de colaborare internațională nu ar trebui să fie puse în opoziție cu nevoile interne — dar atunci când fondurile sunt limitate, prioritățile devin esențiale. Iar în ochii multor studenți, profesori și părinți, Ministerul Educației pare să fi ales o direcție care ignoră tocmai nevoile celor pe care ar trebui să-i sprijine în primul rând: tinerii din România.