Bulgaria oferă 5.000 de euro pentru fiecare cetățean întors din diaspora. România rămâne la stadiul de promisiuni

În timp ce România continuă să trateze diaspora ca pe o temă de campanie și atât, Bulgaria face un pas hotărât spre readucerea propriilor cetățeni acasă. Guvernul de la Sofia lansează un program concret și bine structurat, care oferă 5.000 de euro fiecărui bulgar care se întoarce din străinătate. În plus, statul bulgar acoperă și costurile de relocare – o mișcare simplă, dar cu un impact major asupra pieței muncii și a reconstrucției demografice.

Programul, intitulat „I Choose Bulgaria”, este coordonat de Ministerul Muncii și Politicilor Sociale din Bulgaria și are un buget total de 33 de milioane de euro. Scopul său este limpede: să combată criza forței de muncă și să reechilibreze dezechilibrul demografic acut din țară. Practic, statul bulgar nu mai așteaptă ca cetățenii să se întoarcă „din patriotism” sau „pentru că le e dor de acasă”, ci vine cu un stimulent financiar clar și asumat.

România – planuri, promisiuni, apoi uitare

În contrast, România rămâne captivă în retorica politicianistă, unde diaspora este adusă în discuție doar în anii electorali, între două aplauze și trei sloganuri. Deși peste 4 milioane de români trăiesc și lucrează în străinătate, guvernele succesive au eșuat să construiască o politică publică coerentă care să încurajeze întoarcerea acestora.

Programele precum RePatriot, Diaspora Start-Up sau Start-Up Nation – Diaspora s-au confruntat cu birocrație sufocantă, finanțări insuficiente și lipsă totală de promovare. Ultimele inițiative legislative pentru sprijinirea repatrierii au fost abandonate în sertarele Parlamentului fără vreo explicație, în timp ce nevoia de forță de muncă în România crește accelerat.

Bulgaria acționează. România promite.

Diferența este de abordare: Bulgaria vine cu soluții concrete, România cu declarații sterile. Vecinii noștri alocă un buget echivalent cu o investiție medie într-o localitate din România, dar îl direcționează eficient, cu un mesaj simplu: „Ne pasă de cei plecați. Vrem să-i aducem înapoi”.

De cealaltă parte, România reușește performanța de a pierde și încrederea diasporei, dar și oportunitatea de a beneficia de experiența, capitalul și cunoștințele celor plecați. În lipsa unor măsuri clare, românii din diaspora continuă să-și întemeieze vieți stabile în alte țări, iar întoarcerea rămâne pentru cei mai mulți doar un vis îndepărtat.

Dacă nu acum, atunci când?

România are nevoie mai mult ca oricând de o strategie reală pentru diaspora – nu doar pentru a acoperi golurile de pe piața muncii, ci și pentru a începe reconstrucția demografică a unei țări care pierde anual zeci de mii de cetățeni în favoarea altor state.

Exemplul Bulgariei arată că nu este nevoie de sume uriașe sau planuri fanteziste. E nevoie de voință politică și de respect pentru cei care au plecat nu de plăcere, ci din nevoia unui trai decent.

Până când România nu va trece de la vorbe la fapte, diaspora va rămâne un subiect electoral sezonier, nu o prioritate națională. Iar cei plecați vor continua să construiască pentru alte țări, în timp ce acasă, autoritățile se întreabă retoric „de ce nu se mai întorc românii?”.