Nicușor Dan, pe urmele lui Iohannis: după trei săptămâni de concediu, a plecat pe litoral
La doar trei luni de la preluarea mandatului prezidențial, Nicușor Dan pare să fi înțeles funcția de președinte mai degrabă ca pe o oportunitate de turism național, decât ca pe o responsabilitate politică și instituțională. După trei săptămâni de concediu petrecute în munți, la mănăstiri și prin galeriile de la Roșia Montană, președintele a bifat o scurtă escală în Capitală, pentru o întâlnire cu diplomații și câțiva lideri politici, doar pentru a se reîntoarce imediat în vacanță – de data aceasta pe litoral, în celebrul complex de la Neptun.
Această succesiune de concedii într-un timp atât de scurt transmite un semnal grav și nepotrivit pentru o funcție care implică prezență, echilibru, decizie și autoritate morală. Nicușor Dan a promis în noaptea alegerilor că “va munci pentru București și pentru România”, însă realitatea primelor luni de mandat pare să sugereze că președintele a început prin a testa confortul vilelor de protocol, nu rigorile funcției.
Concediu, nu conducere
A fi șeful statului nu presupune doar apariții ceremoniale și participări punctuale la reuniuni oficiale. Funcția de președinte al României implică o vigilență constantă, o prezență simbolică activă, în special într-o perioadă internă și internațională marcată de instabilitate, incertitudini economice și provocări de securitate. Președintele ar trebui să fie o busolă politică și un reper de responsabilitate – nu un simplu beneficiar al avantajelor protocolare.
În contextul în care mulți români își permit doar câteva zile de vacanță pe an, a vedea cum președintele lor petrece o treime din timpul de până acum în concediu ridică întrebări justificate despre etica muncii, simțul datoriei și respectul față de electorat.
Vila Neptun, simbolul rupturii de realitate
Reședința prezidențială de la Neptun, construită la cererea cuplului Ceaușescu, e un spațiu încărcat de semnificații istorice – nu neapărat pozitive. Aici, Ceaușeștii își petreceau verile în izolare, în timp ce populația îndura lipsuri. Să vezi același scenariu reluat – președintele instalându-se confortabil în această vilă de lux, în timp ce România fierbe în crize și scandaluri – evocă, voit sau nu, o disonanță profundă între conducători și cei conduși.
Iar faptul că președintele nu a comunicat transparent această deplasare și că informațiile vin indirect, pe surse sau prin aluziile unor politicieni ca Sorin Grindeanu, accentuează senzația de netransparență și dispreț față de opinia publică.
Nicușor Dan își începe mandatul cu un capital de încredere, dar îl erodează rapid printr-un comportament ce pare mai degrabă preocupat de privilegii decât de responsabilități. România nu are nevoie de un președinte-turist, ci de un lider prezent, implicat, lucid și activ. Vacanțele, oricât ar fi de justificate, nu pot fi prioritatea unui om care a promis schimbare, seriozitate și ruptură de stilul vechi de a face politică.
În loc de “președinte al tuturor românilor”, Nicușor Dan riscă să rămână, în percepția publică, doar președintele vilelor de protocol. O imagine greu de șters – și periculos de ușor de întreținut.
