Peste 10.000 de angajați ai statului cumulează pensia cu salariul
Mai bine de 10.000 de angajați din sectorul public cumulează pensia cu salariul, majoritatea fiind foști militari sau ofițeri proveniți din structurile de securitate ale statului. Deși acest cumul este legal, tot mai multe voci semnalează implicațiile etice și economice ale fenomenului, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat intenția de a introduce măsuri care să limiteze practica.
Cazuri precum cel al generalului Lucian Pahonțu – fost șef al SPP, pensionat, dar reangajat în sistem cu rang de secretar de stat – sau al sutelor de pensionari activi din Ministerul Apărării Naționale (MApN) conturează imaginea unui sistem în care privilegii înlocuiesc principiul meritocratic. Veniturile cumulate din salarii și pensii speciale pot depăși, în unele cazuri, 15.000 de lei lunar, în contrast flagrant cu veniturile majorității românilor.
Potrivit datelor disponibile, cei mai mulți dintre angajații pensionari provin din structurile de forță – MApN, MAI, SRI – și sunt reîncadrați în posturi civile, deseori în aceleași instituții din care s-au retras la pensie, uneori chiar înainte de a împlini 50 de ani.
La Secretariatul General al Guvernului, 12 persoane cumulează pensia cu salariul, mulți având trecut în SRI sau MApN. Unele pensii lunare depășesc 12.000 de lei, la care se adaugă salarii consistente din funcții administrative. Situații similare se întâlnesc în Camera Deputaților, Senat, Ministerul Economiei sau Ministerul Apărării. În cazul MApN, 1.253 de pensionari sunt angajați în prezent ca personal civil contractual, însă instituția nu a făcut publice veniturile acestora.
Ministerul Afacerilor Interne a refuzat să ofere date, invocând lipsa unei evidențe centralizate, deși practici similare sunt suspectate și în această instituție.
Politologul Cristian Pîrvulescu avertizează că fenomenul reflectă o criză profundă de meritocrație și lipsa unor reguli clare în administrația publică. În opinia sa, în timp ce România rămâne codașă în Europa la capitolul cheltuieli sociale, resursele publice sunt direcționate către menținerea unor structuri privilegiate, în detrimentul reformei reale.
Guvernul anunță că analizează scenarii legislative pentru a restrânge posibilitatea cumulului pensiei cu salariul în sistemul public. Rămâne de văzut însă dacă deciziile vor trece de faza declarațiilor politice și se vor transforma într-o reformă aplicabilă, într-un stat unde rezistența la schimbare este adesea structurală.





