Firme-fantomă, sedii comune și datorii uriașe: Radiografia unui sistem fiscal scăpat de sub control
Un nou raport al Curții de Conturi scoate la lumină o realitate alarmantă: zeci de mii de firme sunt înregistrate la aceleași câteva mii de adrese, acumulând datorii colosale la bugetul de stat. Peste 47.000 de companii, cu obligații restante de aproape 30 de miliarde de lei, își declară sediul în doar 2.440 de locații din România. Iar ANAF, instituția responsabilă cu monitorizarea și colectarea taxelor, pare depășită de situație.
Un caz șocant: într-un singur apartament din Sectorul 2 al Capitalei figurează peste 2.700 de firme, cu datorii cumulate de 124 de milioane de lei. În Sectorul 1, la o altă adresă, s-au identificat peste 8.000 de contribuabili. Astfel de anomalii nu sunt excepții, ci simptome ale unui sistem permisiv, lipsit de control și coerență.
Curtea de Conturi semnalează faptul că multe dintre aceste entități comerciale dețin coduri active de TVA, ceea ce înseamnă că pot participa la rețele de fraudă fiscală și scheme de deduceri fictive, cu impact direct asupra bugetului public.
Un sistem permisiv, o legislație depășită
Printre principalele probleme identificate de auditori se numără lipsa unor controale riguroase la momentul înregistrării sediilor sociale, dar și cadrul legal deficitar, care permite înregistrarea de companii pe baza unor contracte de asistență juridică repetabile, fără verificări suplimentare privind activitatea efectivă a firmelor.
Curtea recomandă revizuirea legislației, astfel încât înregistrarea sediilor multiple în același spațiu să nu mai fie posibilă fără o justificare clară și verificată. De asemenea, cere întărirea capacității ANAF de a identifica firmele inactive, fictive sau implicate în scheme de fraudă, înainte ca acestea să acumuleze datorii imposibil de recuperat.
Cifre mari, rezultate mici
Deși situația este gravă, colectarea TVA – una dintre cele mai importante surse de venit la buget – rămâne fragilă. România are una dintre cele mai mari găuri de TVA din Uniunea Europeană, cu un deficit estimat la miliarde de euro anual.
În ciuda acestor date, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, declara recent că nu se ia în calcul o majorare de taxe în 2025, deși țara se confruntă cu o ineficiență fiscală cronică și cheltuieli bugetare rigide.
O întrebare deschisă: cine răspunde?
Problema nu este doar de ordin administrativ. Este una de voință politică și responsabilitate instituțională. În lipsa unor măsuri ferme și a unui plan de reformă fiscală coerent, România riscă să continue să funcționeze pe un model nesustenabil: datorii acumulate, taxe necolectate și o povară tot mai mare pe umerii contribuabililor corecți.
Firmele-fantomă nu votează, dar influențează direct starea economiei. Iar statul, în loc să închidă portițele, le păzește cu ochii închiși.
