Paul Dragoș Aligică, membru al Academiei României despre alegerile prezidențiale din 2025: „România a fost împinsă într-un joc periculos pe care nu și-l poate permite”

Alegerile prezidențiale din 2025 nu au fost doar o simplă confruntare electorală, ci un episod de gravitate istorică, acuză profesorul și membrul corespondent al Academiei Române, Paul Dragoș Aligică. Într-o analiză recentă destinată Geopolitical Intelligence Services și intitulată „The Romanian 2025 Election Reboot: Romania’s Hybrid Regime Facelift”, Aligică avertizează că România a fost deliberat transformată într-un câmp de bătălie geopolitică între marile puteri occidentale, în disprețul interesului național.

„Aceste alegeri nu au avut loc într-o democrație funcțională, ci într-un regim hibrid”, scrie Aligică, subliniind că această realitate „schimbă semnificativ natura exercițiului și semnificația întâmplărilor în care fiecare dintre noi a primit un rol de jucat”, a scris Aligică.

România, prinsă între axe geopolitice: o alegere imposibilă

Analistul subliniază că principala greșeală – sau trădare, după cum nu ezită să o numească – a fost forțarea României într-o poziție de alegere între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. O asemenea dihotomie, afirmă el, este nu doar artificială, ci și profund periculoasă: „Niciun tip de scenariu imaginabil […] nu ar fi trebuit să se genereze o configurație în care România este obligată să aleagă între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii”, a declarat acesta.

În opinia sa, singura poziție coerentă ar fi fost aceea a echilibrului diplomatic și a atașamentului ferm față de blocul euro-atlantic: „România este ca un copil ai cărui părinți se ceartă. Noi îi iubim pe amândoi. Nu putem lua partea unuia împotriva celuilalt”.

Cu un ton rar întâlnit în rândul membrilor mediului academic, Aligică merge mai departe și acuză fățiș orchestratorii campaniei de un gest care frizează trădarea națională: „Cei care au montat și susținut toată această poveste au comis un act […] ce se apropie de trădarea națională.” El afirmă că România trebuia să acționeze cu discreție, „cu capul la cutie”, în contextul internațional tulbure, și nicidecum să fie adusă pe prima pagină a ziarelor internaționale ca „exemplu suprem al deteriorării democrației”.

Această instrumentalizare a discursului geopolitic a afectat direct imaginea României în Occident. Țara este acum percepută, potrivit lui Aligică, „nu ca un partener stabil, ci ca un spațiu instabil, manipulabil din interior și care se cere controlat din afară”. „România a fost percepută ca un pion în competiția altora, nu ca un actor matur și autonom.” Această percepție negativă, avertizează el, duce la pierderea unor avantaje strategice și afectează relațiile cu principalii aliați ai țării.

Consecințe interne: polarizare, manipulare, disoluție democratică

Pe plan intern, campania electorală a introdus și amplificat un fals binar geopolitic: „pro-Europa” versus „pro-Rusia”, „pro-NATO” versus „suveranism”. Acest clivaj a deturnat dezbaterea electorală de la temele esențiale – corupția, educația, sănătatea, reforma – către o alegere caricaturală și periculoasă. „Cetățenii au fost împinși într-o alegere caricaturală, în care întrebarea reală – ‘cum vrem să fim guvernați?’ – a fost înlocuită cu ‘de cine ești mai loial, de Bruxelles sau de Washington?’”, a avertizat Aligică. În acest context, el acuză că ceea ce ar fi trebuit să fie un exercițiu democratic s-a transformat într-un montaj de propagandă, menit nu să informeze sau să mobilizeze civic, ci să dezbine și să radicalizeze.

Un precedent periculos

Poate cea mai importantă avertizare lansată de profesor este legată de precedentul pe care aceste alegeri îl creează. Dacă această abordare geopolitică devine normă, avertizează el, democrația românească riscă să fie înlocuită de un joc de loialități externe în care miza nu mai este guvernarea, ci „pe cine preferă sponsorii de afară”: „Ceea ce s-a întâmplat nu este doar o greșeală strategică. Este un act de iresponsabilitate istorică care va avea consecințe durabile asupra statutului României în lume, asupra echilibrului său intern și asupra modului în care generațiile viitoare vor înțelege ce înseamnă democrația, suveranitatea și alegerea liberă.”

Paul Dragoș Aligică trage un semnal de alarmă dur: România se află la o răscruce în care democrația, suveranitatea și rolul său pe scena internațională sunt puse sub semnul întrebării. Alegerile din 2025 nu au fost doar o competiție electorală, ci un experiment periculos cu implicații profunde și durabile. „Suntem acolo unde nu se negociază, ci se explică limpede și fără echivoc că anumite lucruri nu se fac.”, a încheiat Aligică.