Parlamentarii au bugete lunare de aproape 50.000 de lei. În schimb, elevii rămân fără burse

România anului 2025 continuă să fie o țară a paradoxurilor. În timp ce mii de elevi abandonează școala din lipsă de sprijin, iar profesorii își cumpără din propriul salariu cretă, hârtie sau markere, parlamentarii beneficiază lunar de bugete generoase – aproape 50.000 de lei fiecare – pentru „cheltuieli de cabinet”.

Acești bani publici se duc pe consilieri angajați netransparent, birouri închiriate pe sume uriașe, mașini, telefoane, internet, benzină, deplasări și tot ce înseamnă confortul unei clase politice tot mai ruptă de realitatea românilor.

Educația – inamicul preferat al tăierilor bugetare

În același timp, aceiași politicieni invocă „criza economică” și „nevoia de eficiență” atunci când vine vorba de bursele elevilor. Bursa de merit, destinată copiilor care învață bine, este considerată prea costisitoare. Pentru unii, 300 sau 500 de lei pe lună – bani care pot însemna o masă pe zi sau un bilet de autobuz – devin „lux”.

Realitatea este cinică: într-o țară în care parlamentarii se lăfăie în birouri și diurne, elevii buni sunt lăsați de izbeliște. Se promite o Românie educată, dar se taie exact acolo unde doare cel mai tare: sprijinul pentru cei care muncesc să învețe.

Priorități inversate

Când statul investește mai mult în confortul politicienilor decât în viitorul copiilor săi, vorbim de o răsturnare morală gravă. Nu există justificare pentru faptul că o țară întreagă susține lunar zeci de mii de lei pentru fiecare parlamentar, în timp ce elevii din familii modeste sunt obligați să aleagă între școală și supraviețuire.

Această discrepanță nu e doar rușinoasă. Este toxică pentru viitorul unei națiuni care, de ani întregi, fuge de reformă autentică, dar nu ezită să-și premieze elitele politice cu beneficii din ce în ce mai mari.

Viitorul nu se construiește cu burse tăiate și privilegii nesimțite

România nu are nevoie de parlamentari cu secretare plătite din bani publici și birouri luxoase, ci de copii care pot merge la școală fără grija zilei de mâine. Nu poți construi o societate funcțională când politicienii trăiesc într-un turn de fildeș, iar elevii își duc ghiozdanele goale prin noroaie.

Dacă bugetul național nu mai are loc pentru educație, dar găsește resurse pentru luxul parlamentar, înseamnă că e nevoie nu doar de o reformă fiscală, ci de o reformă de conștiință.