Păcănelele distrug familiile din România, iar statul închide ochii. Cine protejează industria care distruge vieți?
România este sufocată de săli de jocuri, case de pariuri și reclame care vând iluzii. La fiecare colț de stradă, promisiunea unui câștig rapid acoperă adevărul dureros: zeci de mii de români cad pradă unei industrii care trăiește din disperarea lor. Jocurile de noroc nu mai sunt o formă de divertisment, ci o capcană legalizată. O epidemie socială care face ravagii, în timp ce statul tace. Tace, pentru că e cumpărat.
În spatele vitrinelor colorate și al reclamelor luminoase se ascund interese uriașe. Marile firme de jocuri de noroc alimentează partidele politice cu donații masive. O fac legal, prin metode „transparente”, dar efectul este același: cumpără influență, liniște, și protecție. În campaniile electorale, PSD, PNL, USR și alții primesc milioane de lei din partea acestor companii. Și în schimb, ce oferă? Legi permisive, publicitate nelimitată, și o absență totală a reglementării reale.
Sălile de jocuri au ajuns să fie deschise lângă școli, în apropierea bisericilor, chiar și în vecinătatea spitalelor. Nimeni nu verifică, nimeni nu oprește fenomenul. Copiii cresc lângă păcănele, tinerii devin dependenți, iar familiile se destramă. Autorizațiile se dau fără filtre, iar orice încercare de a opri expansiunea acestui flagel este blocată discret, dar eficient.
Păcănelele nu sunt doar o problemă socială, ci o afacere murdară acoperită politic. Iar în spatele fiecărei săli de jocuri se ascunde un om distrus, o familie în ruină și un politician care a închis ochii. Câți dintre cei care ne conduc au luat bani de la această industrie? Câți dintre ei preferă să sacrifice viitorul unei generații pentru câteva milioane de lei în plus în conturile partidului?
România pierde, în fiecare zi, bătălia cu această formă modernă de sclavie. Dacă vrem o schimbare reală, trebuie să începem prin a cere răspunsuri clare: cine sunt beneficiarii din umbră ai acestei suferințe colective? Și, mai ales, cine sunt cei care, din poziții de putere, au devenit complici?