ONG-urile de mediu, acuzate că blochează proiecte strategice în baza unor interese externe
În ultimii ani, mai multe proiecte esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și a sectorului energetic din România au fost stopate în instanță la inițiativa unor ONG-uri de mediu.
Organizații cu finanțare externă au folosit mijloace legale și presiuni politice pentru a împiedica realizarea unor investiții considerate strategice pentru țară. Un exemplu recent este acțiunea organizației Bankwatch România – filiala Cluj, care a cerut Curții de Apel Cluj suspendarea Acordului de Mediu pentru hidrocentrala Bumbești-Livezeni, invocând un impact negativ major asupra mediului și deficiențe juridice ale documentației.
Același ONG a contestat și proiectul gazoductului Tuzla-Podișor, menit să transporte gazele din Marea Neagră către interiorul țării. Proiectele de infrastructură rutieră nu au fost nici ele ocolite. Construcția Autostrăzii A1 a fost blocată timp de trei ani din cauza unei colonii de lilieci descoperite într-o peșteră din zona Șoimuș. Chiar dacă ulterior s-a constatat că speciile de lilieci nu erau protejate în mod special, procedura de avizare a fost reluată, iar lucrările au fost reluate abia în 2017.
De asemenea, barajul de pe râul Crișul Alb, început în urmă cu aproape 35 de ani, a fost contestat de un ONG pe motiv că nu existau studii de impact de mediu, iar lucrările ar afecta habitatul a șapte specii de pești. Deși statul a investit peste 148 de milioane de lei în proiect, finalizarea acestuia este în continuare incertă.Blocajele nu s-au oprit aici.
Pe tronsonul autostrăzii Lugoj-Deva, lucrările au fost întrerupte din 2013 pentru a permite realizarea unor așa-numite „tuneluri pentru urși”, iar pe alte porțiuni, întârzierile au fost cauzate de necesitatea protejării gândacului cafeniu. Valoarea contractului pentru aceste lucrări era estimată la 2,28 – 2,59 miliarde de lei.
Actualul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că a solicitat informații de la serviciile de informații referitor la activitatea ONG-urilor care au contestat proiecte strategice, primind răspunsuri doar parțial. „Am cerut informații clare structurilor de intelligence. La unele solicitări am primit răspuns, la altele nu. Sunt lucruri pe care nu am voie să le divulg”, a precizat ministrul.Și fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a fost vocal în privința acestor organizații. El a depus plângeri penale împotriva ONG-urilor care s-au opus proiectelor de hidrocentrale și exploatării gazelor din Marea Neagră, acuzându-le că acționează în interesul unor puteri străine și pun în pericol securitatea energetică a României.
Scandalul a ajuns și în Parlament. Mai mulți parlamentari cer demisia ministrului Mediului, Diana Buzoianu, pentru că refuză să semneze autorizațiile de mediu necesare finalizării unor hidrocentrale începute cu ani în urmă.
