Românii plătesc scump prețul liberalizării pieței de energie. Începând cu 1 iulie, odată cu eliminarea plafonării tarifelor la electricitate, consumatorii casnici din România se confruntă cu unele dintre cele mai mari tarife din întreaga Uniune Europeană. În timp ce autoritățile invocă „piața liberă” și „reguli europene”, cetățenii văd doar un singur lucru: facturi care explodează.
Cât vor plăti românii?
După noile reglementări, energia electrică va costa între 20 și peste 30 de eurocenți/kWh (peste 1,7 lei). Realitatea e și mai dură: peste 10 milioane de consumatori sunt clienți ai marilor furnizori, care au deja oferte de peste 1,5 lei/kWh. Asta înseamnă, de fapt, un tarif mediu apropiat de 30 de eurocenți/kWh, una dintre cele mai ridicate valori din toată Uniunea Europeană.
Țările vecine plătesc mult mai puțin
Dacă românii trebuie să aleagă între plata curentului și restul nevoilor de bază, în țările din jur situația este mult diferită:
- Ungaria: 0,103 euro/kWh
- Bulgaria: 0,122 euro/kWh
- Croația: 0,148 euro/kWh
- Malta: 0,130 euro/kWh
Chiar și în țările non-UE din Balcani, cu economii fragile, energia e semnificativ mai ieftină:
- Serbia: 0,111 euro/kWh
- Bosnia-Herțegovina: 0,091 euro/kWh
- Albania: 0,115 euro/kWh
- Muntenegru: 0,100 euro/kWh
- Macedonia de Nord: 0,104 euro/kWh
- Georgia: 0,070 euro/kWh (!)
Venituri mici, prețuri mari
Șocul vine și din comparația cu țările vestice, acolo unde veniturile sunt de 2-3 ori mai mari decât în România. Spania și Finlanda, de exemplu, practică tarife între 0,188 și 0,21 euro/kWh – mai mici decât în România sau, în cel mai rău caz, egale. Doar că acolo salariul mediu sare de 2.000 de euro. La noi, sub 900.
Un jaf legalizat?
Este o realitate dură care ridică întrebări serioase despre funcționarea pieței de energie și protecția consumatorului. Cum e posibil ca într-o țară producătoare de energie, cu resurse naturale și centrale funcționale, cetățenii să plătească prețuri mai mari decât în țări dependente de importuri?
Cuvântul „jaf” nu mai pare o exagerare, ci un termen corect pentru ceea ce simt milioane de români. În timp ce pe hârtie se invocă „liberalizare” și „corectitudine de piață”, în realitate asistăm la o taxare mascată a populației, într-un stat unde veniturile nu țin pasul nici cu prețurile, nici cu promisiunile.
Până una-alta, românii nu mai așteaptă reforme sau explicații tehnice. Vor doar facturi decente și respect, nu să fie ultimii din Europa… la venituri, dar primii la prețuri.
