Lovitură grea pentru agricultura de mici dimensiuni: Guvernul Bolojan elimină sprijinul pentru fermierii care lucrează între 1 și 2 hectare
Reforma anunțată de Guvernul condus de Ilie Bolojan amenință viitorul a peste 250.000 de mici fermieri români. Începând cu anul agricol 2026, suprafața minimă eligibilă pentru subvențiile acordate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ar urma să crească de la 1 hectar la 2 hectare. Această modificare riscă să lase fără niciun sprijin financiar fermierii care lucrează suprafețe mici de teren – exact cei care formează coloana vertebrală a agriculturii de subzistență din România.
Guvernul justifică măsura prin nevoia de eficientizare a sistemului de plăți și de redirecționare a fondurilor europene către ferme „competitive și sustenabile”. În realitate, însă, decizia va afecta profund gospodăriile familiale, în special din zonele colinare și montane, unde comasarea terenurilor este greu de realizat.
Potrivit datelor disponibile, aproape o treime din exploatațiile agricole înregistrate în România – adică cele care cultivă între 1 și 2 hectare – riscă să nu mai primească nicio formă de sprijin prin schema actuală de plată pe suprafață. Pentru mulți agricultori, subvențiile APIA reprezentau singura sursă de venit stabil și mijlocul prin care puteau achiziționa semințe, îngrășăminte sau combustibil.
Reforma vine la pachet cu un alt plan major: comasarea APIA cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), într-un proces de restructurare care urmărește reducerea cheltuielilor administrative. Direcțiile agricole județene vor fi, de asemenea, reorganizate, ceea ce ar putea limita și mai mult accesul la informații și servicii pentru agricultorii din mediul rural.
Reacțiile din partea organizațiilor agricole nu au întârziat să apară. Mulți fermieri avertizează că, în lipsa sprijinului, vor fi forțați să renunțe la terenuri, ceea ce va accelera procesul de abandon agricol și va alimenta migrarea tinerilor din sate către orașe sau străinătate.
„Această reformă înseamnă, practic, sfârșitul agriculturii de subzistență în România. Se sprijină doar marii fermieri, iar cei mici sunt sacrificați în numele eficienței,” a declarat un reprezentant al unei cooperative agricole din Bistrița-Năsăud.
În absența unor măsuri compensatorii sau a unei scheme dedicate fermierilor cu exploatații reduse, riscurile pentru economia rurală sunt majore: depopulare, pierderea biodiversității agricole și dispariția tradițiilor locale de producție.
