Ilie Bolojan a ieșit public să ne anunțe, mândru nevoie mare, că nu și-a luat spor de 50%, ci doar de 35%. Un fel de „nu sunt chiar lacom, doar moderația întruchipată”. Așa ceva s-ar putea vinde în conferințe de leadership motivațional, dar în realitate e doar ipocrizie pe bani publici.
Pentru ce e sporul, domnule Bolojan? Pentru că ți-ai făcut treaba? Pentru că n-ai chiulit? Pentru că ai semnat proiecte? Asta e definiția meseriei tale, nu un favor făcut județului. Nu e voluntariat. Nu e caritate. E serviciu plătit din bani publici, deja foarte bine remunerați.
Sporul rușinii, deghizat în „merit”
Aceste sporuri de „performanță” sunt doar o formă elegantă de a-ți umfla venitul, fără scandal. Un fel de șpagă legală, trecută prin pixul prietenilor din Consiliu, cu explicații vagi și justificări cât mai tehnice, să adoarmă vigilentul cetățean.
Când îți dai singur sporuri din bani publici, nu e performanță. E conflict de interese ambalat frumos. Dar e România, țara în care premiul pentru „normalitate” vine cu supliment la salariu și cu aplauze de la colegii din partid.
De la reformator la contabilul propriei glorii
Bolojan ne-a fost vândut ani la rând ca modelul „tehnocratului eficient”. Asta până când a început să se premieze singur. Să vorbească despre „austeritate” cu mâna pe fluturașul de salariu. Să taie din posturi la alții, dar să adauge liniștit sporuri la propria leafă.
Hai, Ilie, dacă tot vrei să dai lecții de morală, spune tot: câte sporuri ai încasat de când ești la Consiliul Județean? Câte zeci de mii de euro s-au dus în contul tău sub pretextul „performanței”? Nu ne mai da procente, dă-ne cifre.
România s-a săturat de „sfinți” plătiți regește
Nu mai merge să vii cu aer de om curat, în timp ce îți rulezi propriul film în care tu ești eroul, dar și casierul. Adevărul e simplu: nu ești nici mai corect, nici mai modest decât ceilalți, doar mai atent la ambalaj. Și poate mai abil la justificări.
România nu are nevoie de astfel de „reformatori cu sporuri”. Are nevoie de oameni normali, care muncesc bine fără să ceară medalii și suplimente. Care înțeleg că onoarea de a fi în serviciul public nu se facturează lunar cu adaos.
Și, până la urmă, sporul nu te face cinstit. Faptele, da.
Iar până acum, faptele arată altceva: o administrație politizată, cu premii interne, discursuri pompoase și bani scoși din buget în aplauzele aparatului de partid. S-a schimbat doar ambalajul, nu și sistemul.
Vrei să reformezi România, Ilie? Foarte bine. Începe prin a renunța la spor.
