Ilie Bolojan a ignorat intenționat avizul CSM: Reforma pensiilor speciale, sabotată din interior

Reforma pensiilor speciale pentru magistrați s-a transformat într-un nou scandal politic, după ce proiectul de lege a fost declarat neconstituțional. În centrul controversei se află premierul Ilie Bolojan, acuzat că a forțat adoptarea legii fără avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), deși toți factorii de decizie erau la curent cu această cerință legală.

Potrivit unor documente obținute de Gândul, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii, premierul și vicepremierul fuseseră informați încă din luna august că avizul CSM era indispensabil pentru ca proiectul să respecte normele constituționale.

Într-o adresă oficială din 14 august, Ministerul Justiției atrăgea atenția că: „Este necesar avizul Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Economic și Social înainte de promovarea proiectului privind pensiile de serviciu ale magistraților.”

Cu toate acestea, surse din Guvern susțin că Ilie Bolojan a ales deliberat să ignore această etapă, preferând să grăbească procesul legislativ, chiar și cu riscul ca legea să fie respinsă de Curtea Constituțională — ceea ce s-a și întâmplat.

Sabotaj politic sau incompetență asumată?

Decizia premierului ridică serioase semne de întrebare cu privire la buna credință a inițiatorilor reformei. Deși discursul public a fost dominat de promisiuni privind „reformarea sistemului de pensii speciale”, faptele arată o strategie grăbită, lipsită de rigoare legală și, potrivit unora, chiar premeditată.

Justiția a reacționat dur, iar liderii PSD au acuzat o „manevră cinică” care a compromis o reformă esențială.

„Știa de avizul CSM, a fost avertizat, dar a preferat să transforme o reformă așteptată de toată societatea într-un exercițiu de PR politic. Asta nu e guvernare, e manipulare legislativă”, spun surse din coaliție.

În urma deciziei CCR, proiectul trebuie reluat de la zero, iar neglijarea unor pași esențiali riscă să amâne reforma cu luni de zile. Între timp, sistemul pensiilor speciale rămâne neatins, iar promisiunile de reformă se prăbușesc sub greutatea propriilor greșeli.

Vicepremierul Cătălin Predoiu, artizanul legii privind obligativitatea avizului CSM

Mai mult, Cătălin Predoiu, actualul vicepremier, este autorul Legii 305/2022, adoptată în noiembrie 2022, care stabilește explicit că avizul CSM este obligatoriu. La vremea respectivă Predoiu era Ministrul Justiției în cabinetul condus de Nicolae Ciucă.

Astfel, articolul 33, alin. (1) și (2) prevede că punctul de vedere al CSM „este obligatoriu” și că termenul de emitere a avizului este de 30 de zile de la sesizare.

„(1) În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacă legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.

(2) În cazul în care legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelor de către Consiliul Superior al Magistraturii, acestea se emit în termen de 30 de zile de la sesizare. Depăşirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a termenului de emitere a avizului nu afectează valabilitatea actului”.

Critici în lanț de la Consiliul Legislativ, CSM și ÎCCJ

Lipsa avizului CSM a fost imediat semnalată în avizul negativ al Consiliului Legislativ. Instituția condusă de Florin Iordache a criticat faptul că proiectul a fost elaborat fără avizul CSM, fără studii sau evaluări prealabile și fără o estimare a impactului financiar asupra bugetului de stat.

Totodată, Consiliul Legislativ a atras atenția că Parlamentul a fost ocolit, având în vedere procedura angajarii răspunderii Guvernului.

Și CSM a reacționat. A acuzat Guvernul că inițiativa „afectează grav independența justiției” și „încalcă deciziile obligatorii ale Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene”.

Instituția a mai spus că proiectul reflectă „o poziție inflexibilă, de forță și de autoritate a puterii executive în raport cu puterea judecătorească” și că atitudinea Guvernului „contravine principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor”.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis la rândul său un comunicat dur, arătând că dezbaterile legate de pensiile magistraților semnalează „un regres semnificativ” în statutul acestora. Potrivit instanței supreme, tema salarizării și a pensiilor este adusă în mod repetat în spațiul public de puterea executivă, prezentată drept „privilegiu”.

„A vorbi de la nivelul puterii executive despre tăierea așa-ziselor privilegii înseamnă, în fapt, a slăbi, în mod deliberat, statutul judecătorilor. În realitate, nu se taie un beneficiu, se taie din independența justiției, din echilibrul democrației”, se arată în comunicatul ÎCCJ.

Practic, toți actorii instituționali implicați în reforma pensiilor magistraților – ministere, premier, vicepremier, Consiliul Legislativ (CL), CSM și ÎCCJ – au semnalat încă din august că avizul CSM era indispensabil. Totuși, Bolojan a decis să ignore aceste avertismente, iar efectele s-au văzut în decizia de luni a CCR. Proiectul a fost respins cu 5 la 4 de Curte, iar tensiunile din coaliție au atins cote alarmante.