Fondurile UE pentru agricultură, tot mai greu de accesat: România, în dezavantaj în noua viziune bugetară propusă de Ursula von der Leyen
Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen propune o schimbare majoră în alocarea fondurilor UE pentru perioada 2028–2034, o schimbare care riscă să afecteze profund interesele României. Noul buget favorizează investițiile în apărare și competitivitate economică, în detrimentul domeniilor tradiționale de sprijin pentru Estul Europei – agricultura și coeziunea regională.
Deși în cifre absolute sunt prevăzute 300 de miliarde de euro pentru agricultură și 218 miliarde pentru coeziune, modul în care aceste fonduri vor fi gestionate – printr-un așa-numit „pachet național integrat” – riscă să dilueze semnificativ eficiența și accesibilitatea acestora pentru statele vulnerabile precum România.
În practică, fermierii români, dar și comunitățile din zonele defavorizate, vor fi nevoiți să concureze pentru aceleași resurse cu proiecte din domenii precum apărarea, digitalizarea sau infrastructura, ceea ce ar putea duce la pierderi importante pentru agricultură și dezvoltare regională.
Europarlamentari precum Siegfried Mureșan trag un semnal de alarmă: noul model propus de Comisie pune în pericol protecția de până acum oferită prin Politica Agricolă Comună și prin fondurile de coeziune. De altfel, Parlamentul European a avertizat deja că ar putea respinge orice proiect de buget care nu menține alocările cel puțin la nivelul actual, ajustat cu inflația.
Argumentul Comisiei, conform căruia agricultura și dezvoltarea regională ar trebui integrate într-o viziune națională coerentă, este contestat de mulți. Deși pe hârtie pare o abordare eficientă, în realitate poate ignora nevoile concrete ale fermierilor români, care se confruntă cu birocrație excesivă, lipsa infrastructurii rurale și acces redus la tehnologie modernă.
În plus, intenția de a centraliza decizia și de a flexibiliza alocările poate duce la o slăbire a mecanismelor de descentralizare – exact acolo unde România are cea mai mare nevoie de sprijin: în mediul rural și în regiunile slab dezvoltate.
Accentul pus de Ursula von der Leyen pe apărare și competitivitate, în detrimentul agriculturii, ridică îngrijorări serioase. România depinde încă în mare măsură de sprijinul european pentru agricultură și pentru reducerea disparităților regionale. O abordare „unificată” a bugetului UE nu ar trebui să însemne sacrificarea echilibrului social și economic în favoarea unor obiective strategice globale.
În concluzie, propunerea bugetară a Comisiei reflectă o reconfigurare de priorități care riscă să marginalizeze România. Pentru a evita un dezechilibru profund, este esențial ca fondurile destinate agriculturii și coeziunii să rămână distincte și bine protejate, iar mecanismele de acces să fie adaptate realităților din teren, nu doar idealurilor administrative de la Bruxelles.
