Este reacția statului român la pandemie cea mai potrivită?
Reacția statului român la pandemia de Coronavirus este una superficială și nu se gândesc soluții pe termen lung care să vizeze toate domeniile afectate de această pandemie; nu se iau în calcul efectele Ordonanțelor Militare asupra antreprenorilor români și a forței de muncă și nu s-au gândit strategii de redresare a economiei românești după această pandemie.
Oferă Europa suficient ajutor statelor componente? S-a făcut vizibilă solidaritatea europeană în cazul Italiei sau Spaniei?
Nu se vede nicio solidaritate europeană, în afara faptului că au livrat echipamente medicale, cetățeanul este lăsat fără soluții în fața inevitabilei crize economice care deja începe să își facă simțite efectele.
Sute de mii de oameni au rămas fără locuri de muncă și nu li se oferă nici o soluție, zeci de mii de oameni se pregătesc să își închidă afacerile din cauza acestei pandemii și niciunul din factorii de decizie, conducatorii țărilor sau ai Uniunii Europene, nu se focalizează să ofere variante alternative de locuri de muncă sau de susținere a micilor afaceri care sunt închise în această perioadă.
Nici în Italia, nici în Spania și cu atât mai puțin în România, nu se vorbește despre planuri de redresare a economiilor naționale, mai ales că s-au cheltuit foarte mulți bani din bugetele de stat în această perioadă și urmeză să plătim șomajul tehnic pentru sute de mii de angajați.
A făcut cineva o analiză a impactului plăților acestor salarii din bugetul de stat asupra economiei țării? De unde vin banii când plata impozitelor a fost amânată? Iar ne împrumutăm la FMI? Cineva va plăti aceste datorii când natalitatea este în continuă scădere, cum le vom plăti?
Sunt întrebări la care inițiatorii Stării de urgență trebuie să răspundă, în fața poporului!
România cotizează la bugetul uniunii, are alocați bani, dar nu îi cheltuie. Cine este de vină pentru rata scăzută de absorbiție în domeniul privat sau de stat?
Pentru rata scăzută a absorbției este de vină în primul rând Uniunea Europeană, care prin mecanismele sale poate investiga de ce nu se face absorbția acestor fonduri, însă nu o face.
De ce?
La polul opus sunt de vină toți oamenii politici care s-au perindat prin funcțiile de conducere și nu au făcut mai facilă absorbția acestor fonduri. Tot procesul de accesare a fondurilor europene este îngreunat de birocrație, parcă cu intenție, ca aceste fonduri să poată fi accesate doar de către cei care au acces primii la informații.
Programele Operaționale nu sunt promovate către oamenii de rând pentru a putea avea și aceștia acces la banii europeni.
După 13 ani de la aderarea României în Uniunea Europeană, românii nu știu prea multe despre Fondurile Europene. De ce se țin acestea într-o zonă de tabuu? Al cui este interesul ca omul de rând să nu poată beneficia de aceste fonduri?
Primăriile ar trebui să fie primele care accesează acești bani europeni și să transforme fiecare sat, comună, oraș în unele moderne. De ce nu o fac? Cine nu îi lasă? Tot datoria acestora este de a informa cetățenii despre perioadele de depunere a proiectelor pentru obținerea fondurilor europene de către persoane fizice, însă asta nu se întâmplă. Cine are interesul de a ține acesti bani ascunși de ochii oamenilor simpli? De ce nu vedem campanii de promovare a Programelor Operaționale?
Pentru ce mai iau românii bani europeni?
Prea puțini români au avut acces la Fondurile Europene, majoritatea au atras banii europeni pentru afaceri private: în domeniul turistic (pensiuni), în domeniul agricol (sere, culturi de legume, fructe, ferme de animale). Primul Program mai accesibil este Start Up Nation, care din pacate este blocat sistematic și întârziat, slab organizat și ușor de fraudat. Al cui este interesul ca acest program care oferă sanse reale oricărui om de a-și deschide prima afacere, într-un domeniu de care este pasionat, să fie blocat sau să funcționeze deficitar? Este prostie sau reavoință?
Există o tendință europeană de a finanța zonele slab dezvoltate. Se poate resuscita artificial ceva ce natural nu merge?
Mai degrabă, se poate resuscita natural, ceva ce artificial nu merge! Absorbția fondurilor europene este încetinită cu bună știință și rea voință. În cei 13 ani de când avem acces la aceste fonduri, nu s-a dorit eficientizarea accesării lor, din contră.
Cum am putea crește rate de absorbție?
Foarte simplu. În primul rând trebuie regândite procedurile de obținere a fondurilor europene, să fie optimizate și debirocratizate.
Apoi, Ministerul Fondurilor Europene ar trebui să înceapă o campanie de promovare intensă a tuturor Programelor Operaționale existente, prin toate canalele disponibile, inclusiv mass-media.
Această promovare se poate face folosind chiar aceste fonduri. Pot de asemenea crea o platformă pe care să se înscrie consultații iar aceștia să fie verificați.
Cetățeanul interesat să acceseze fonduri europene, va putea alege de pe această platformă un consultant din zona sa, care să-i ofere primele informații, gratuit. Astfel se contracarează și tendințele de manipulare a oamenilor de către consultați frauduloși. Pe această platformă s-ar putea acorda note consultanților și astfel oamenii pot fi siguri că nu sunt mințiți. Consultanții buni își vor putea face astfel reclamă prin intermediul acestei platforme.
Prin intermediul acestei platforme și autoritățile locale vor putea să contacteze consultanți din zona lor pentru a discuta soluții pentru comunitățile pe care le conduc.
De ce nu mai obțin autoritățile locale bani europeni? Nu mai sunt sau a dispărut interesul. Dacă a dispărut interesul, de ce?
Interesul nu a fost niciodată. Prea puțini oameni din aparatul de stat au avut intenția de a folosi aceste fonduri pentru binele comunității. Orice primar sau conducător de instituție publică, dacă dorește, poate avea acces la Programele Operaționale aflate în desfășurare și poate obține fonduri pentru a implementa soluții pentru societate. Prostie sau reavoință?
Același tip de proiect finanțat prin programul național PNDL are costuri la jumătate față de cel european, durează obținerea finanțării un sfert iar decontările se fac aproape imediat. Puteți explica acest lucru?
Contează foarte mult cine și cum cere banii.
Autoritățile locale când accesează fondurile europene pun pe lista de cumpărături produsele cele mai scumpe, pentru că banii vin de la UE.
Când ceri finanțare de la bugetul de stat parcă nu îți vine să cumperi cele mai scumpe produse. Timpul de obținere a finanțării este redus pentru că procedurile de accesare a acestor fonduri sunt mai facile și verificate mai superficial decât în cazul fondurilor europene, dovadă sunt și toate proiectele deficitare care au fost făcute prin PNDL.
Decontările se fac imediat pentru că banii vin de la bugetul de stat și nu de la Uniunea Europeană, verificările sunt mult mai rapid făcute și banii ajung mai ușor la beneficiari, când nu sunt verificate proiectele și de mecanismele europene.
Este debirocratizarea achizițiilor și decontărilor europene necesară?
Categoric.
Lucrurile simple sunt ușor de urmărit și verificat.
Cu cât un lucru este mai întortocheat, mai amestecat și îngreunat, e mai greu să afli dacă a fost făcut corect și cinstit.
Cine are interesul de a îngreuna lucrurile? Este prostie sau reavoință? Sunt întrebări la care doar factorii de decizie pot răspunde…
Patricia Vasilache este specialist fonduri europene, absolventă a Facultății de Administrație Publică, specializarea Administrație Europeană
