Datele publicate miercuri de Eurostat arată că, la nivelul Uniunii Europene, rata anuală a inflaţiei a coborât de la 2,4% în aprilie la 2,2% în mai, în timp ce România înregistrează, în continuare, cel mai accelerat avans al preţurilor, de 5,4%.
Cele mai reduse rate anuale ale inflaţiei au fost consemnate în mai în Cipru (0,4%), Franţa (0,6%) şi Irlanda (1,4%), în vreme ce la polul opus se situează România, cu un salt de 5,4%, urmată de Estonia, cu 4,6%, şi de Ungaria, cu 4,5%. Comparativ cu aprilie 2025, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 14 state membre, a rămas stabilă într‑un singur stat şi a crescut în 12 ţări, printre care şi România, unde a urcat de la 4,9% la 5,4%.
În zona euro, ritmul anual de creştere a preţurilor a coborât de la 2,2% în aprilie la 1,9% în mai, impulsionat în principal de serviciile, care au contribuit cu 1,47 puncte procentuale, şi de produsele alimentare, alcool şi ţigări, care au adăugat 0,62 puncte procentuale, în timp ce preţurile la energie au avut un efect de temperare de 0,34 puncte procentuale.
În România, Institutul Naţional de Statistică raportează pentru mai 2025 o rată anuală a inflaţiei de 5,45%, determinată de scumpirea serviciilor cu 7,09%, a mărfurilor alimentare cu 6,53% şi a celor nealimentare cu 4%. De la începutul anului, preţurile de consum au crescut cu 2,6% (mai 2025 vs. decembrie 2024), iar media modificării preţurilor din ultimele 12 luni faţă de precedentele 12 luni s‑a situat la 5,0%.
Banca Naţională a României a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru finele lui 2025, de la 3,8% la 4,6%, şi anticipează un nivel de 3,4% la sfârşitul lui 2026. Guvernatorul Mugur Isărescu a precizat că BNR va colabora cu noul Guvern pentru a reduce sustenabil deficitul public şi a tempera astfel presiunile inflaţioniste, fără a induce însă o recesiune economică. Potrivit ultimului raport trimestrial asupra inflaţiei, BNR se aşteaptă ca rata anuală să scadă la 5,1% la finele semestrului II 2025 şi la 3,3% la sfârşitul trimestrului I 2027.
