Europa investește peste 500 de miliarde de euro în reconstrucția Ucrainei. România, condusă de premierul Ilie Bolojan, se alătură efortului european
Uniunea Europeană, Banca Mondială și Organizația Națiunilor Unite estimează că refacerea Ucrainei va necesita peste 500 de miliarde de euro. Țările europene își unesc forțele pentru a reconstrui infrastructura devastată de război, iar România – aflată acum sub conducerea premierului Ilie Bolojan – s-a angajat să participe activ la acest amplu plan european. Guvernul de la București pregătește măsuri pentru a implica firmele românești în proiectele de reconstrucție și dezvoltare de peste graniță.
După aproape trei ani de conflict, Ucraina are nevoie de o refacere profundă, evaluată la peste 524 de miliarde de dolari (aproximativ 506 miliarde de euro). Cele mai afectate sectoare sunt locuințele, transporturile, energia și agricultura. În sprijinul acestui efort, Uniunea Europeană a lansat „Mecanismul pentru Ucraina” – un program în valoare de 50 de miliarde de euro, dedicat redresării economice și reconstrucției infrastructurii, la care statele membre pot contribui prin proiecte și parteneriate directe.
România s-a alăturat acestui demers comun. Premierul Ilie Bolojan a anunțat formarea unui grup interministerial care va coordona participarea țării noastre la procesul de reconstrucție și va susține companiile românești interesate de investiții în Ucraina. „România are datoria și șansa de a fi un partener activ în refacerea Ucrainei. Avem competența, avem proximitatea și trebuie să fim prezenți acolo unde se construiește viitorul Europei”, a declarat Bolojan.
Deja, unele companii românești, precum Kapamed International, și-au extins activitatea peste graniță, deschizând un depozit medical la Cernăuți. În același timp, Camera de Comerț Bilaterală România–Ucraina gestionează platforma rebuildingukraine.ro, menită să conecteze antreprenorii români la marile proiecte europene de reconstrucție. Guvernul promite, de asemenea, investiții în infrastructura de frontieră și măsuri logistice pentru transformarea regiunilor din nord-estul țării în hub-uri economice și logistice regionale.
Totuși, decizia de a investi în refacerea Ucrainei generează și controverse interne. România se confruntă încă cu propriile dificultăți – drumuri neterminate, spitale învechite, școli degradate și un sistem energetic fragil. Deși solidaritatea cu Ucraina este considerată esențială, anumiți analiști avertizează că implicarea financiară masivă în reconstrucția unui stat vecin, înainte de rezolvarea problemelor interne, ar putea fi o mișcare riscantă. În timp ce premierul Bolojan vorbește despre „o datorie europeană a solidarității”, criticii amintesc că România trebuie, mai întâi, să-și reconstruiască propriul drum spre dezvoltare.
