Curtea Constituțională lovește în Guvernul Bolojan: Legea pensiilor speciale, declarată neconstituțională
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis luni, 20 octombrie 2025, să admită sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind legea pensiilor de serviciu pentru magistrați. Prin vot majoritar (5 din 9 judecători), CCR a declarat actul normativ ca fiind neconstituțional, pe motive de procedură.
Legea, respinsă pentru încălcarea procedurii legislative
Decizia CCR vizează modificările aduse pensiilor magistraților și se referă la un viciu de formă major: Guvernul nu a solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe forma finală a legii, așa cum cere legea fundamentală. Astfel, chiar dacă prevederile legii nu au fost analizate în profunzime pe fond, lipsa acestui aviz a dus automat la anularea întregului act normativ.
Textul respins de CCR viza în special înăsprirea condițiilor de pensionare pentru magistrați, în încercarea Guvernului Bolojan de a reduce cheltuielile bugetare și a reforma sistemul pensiilor speciale.
Reacția instanței supreme: Atac la independența justiției
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat CCR la începutul lunii septembrie, denunțând legea ca fiind contrară principiilor fundamentale ale statului de drept. Judecătorii instanței supreme au adoptat sesizarea în unanimitate, avertizând că modificările afectează direct independența justiției și statutul constituțional al magistraților.
„Independența justiției nu poate fi relativizată prin decizii politice conjuncturale. Este o garanție esențială pentru funcționarea democrației”, a transmis ICCJ într-un comunicat oficial.
Instanța a acuzat legea de încălcarea a peste 30 de decizii ale Curții Constituționale, precum și a unor principii precum legalitatea, neretroactivitatea, securitatea juridică și egalitatea de tratament.
Ce prevedea proiectul de reformă
Printre modificările respinse de CCR se aflau următoarele propuneri:
- Creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani până în anul 2036;
- Majorarea vechimii minime în magistratură de la 25 la 35 de ani pentru a putea ieși la pensie;
- Reducerea plafonului pensiei la 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut în prezent;
- Introducerea unei penalizări de 2% pe an pentru pensiile anticipate, până la atingerea vârstei standard.
Proiectul de lege a stârnit proteste ample în rândul instanțelor și parchetelor, care au reclamat o atacare mascată a statutului magistraților, sub pretextul reformei bugetare.
Ce urmează
Decizia Curții Constituționale este definitivă și obligatorie. Guvernul va fi nevoit să revină cu un nou proiect de lege, care să respecte procedura legislativă și să includă avizul CSM. Eșecul adoptării unei forme constituționale riscă să complice și mai mult calendarul reformei pensiilor speciale, un punct sensibil în relația României cu Comisia Europeană și în privința jaloanelor din PNRR.
