Creșterile salariale din ianuarie, șterse de politicile de austeritate. 1,8 milioane de români, fără câștig real

Majorarea salariului minim pe economie, aplicată la începutul anului 2025, a fost complet anulată de noile măsuri fiscale și economice introduse de guvernul Ilie Bolojan. Deși angajații au primit în plus aproximativ 200 de lei lunar, acest avans este deja înghițit de inflație și de creșterea taxelor. În final, peste 1,8 milioane de români ajung să nu câștige nimic în termeni reali, avertizează Blocul Național Sindical (BNS).

La 1 ianuarie, salariul minim brut a crescut de la 3.700 la 4.050 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 9,46%. După impozitare, salariul net a urcat de la 2.368 lei la 2.575 lei — adică o diferență de 207 lei. O creștere care, în teorie, ar fi trebuit să aducă un mic răgaz celor mai vulnerabili salariați din economie.

Datele Ministerului Muncii arată că această majorare a influențat direct veniturile a peste 1,8 milioane de angajați. Însă entuziasmul a durat puțin. Dumitru Costin, liderul BNS, atrage atenția că pachetul de măsuri fiscale promovat de executivul Bolojan va șterge complet beneficiile creșterii salariului minim.

Printre cele mai puternic resimțite măsuri se numără:

• Creșterea TVA de la 19% la 21%;
• Accizele majorate cu 10%;
• Liberalizarea completă a pieței de energie;
• O inflație estimată la 4,9% anual.

Toate aceste modificări vor genera un efect inflaționist cumulat de aproximativ 10%, adică exact cât a fost și creșterea salariului minim. Doar scumpirea energiei contribuie cu 2,8% la rata inflației, iar noile taxe adaugă alte trei procente peste estimările deja existente.

„Dacă nu intervin alte tăieri — și e greu de crezut că nu vor apărea — efectul este că oamenii pierd tot ce au câștigat. Practic, e ca și cum majorarea salarială n-ar fi existat”, a declarat Dumitru Costin.

Pentru cei care trăiesc cu salariul minim, rezultatul este stagnare: veniturile cresc doar pe hârtie, dar prețurile urcă mai repede. În timp ce costurile vieții cresc în mod constant, puterea de cumpărare rămâne blocată. În acest context, măsurile de austeritate riscă să alimenteze nemulțumirea socială și să erodeze încrederea în politicile guvernului, în special în rândul celor care trăiesc deja la limita subzistenței.