Controverse la Bruxelles: Comisia Europeană, acuzată că finanțează ONG-uri pentru a exercita presiuni politice asupra firmelor private

Un nou scandal politic zguduie instituțiile europene după ce au apărut acuzații grave privind modul în care Comisia Europeană ar fi direcționat fonduri publice către organizații neguvernamentale pentru a influența decizii politice și a ataca companii private din Uniunea Europeană. Dezvăluirile, inițial publicate de cotidianul german Welt am Sonntag și reluate de Euronews, pun sub semnul întrebării transparența și imparțialitatea Comisiei în utilizarea fondurilor europene.

Potrivit articolului semnat de avocatul german Joachim Steinhöfel, Comisia ar fi alocat milioane de euro unor ONG-uri ecologiste, printre care și „Prietenii Pământului”, pentru a desfășura campanii publice menite să blocheze politici comerciale sau proiecte economice în contradicție cu agenda „verde” promovată de Bruxelles. Printre țintele acestor campanii se numără companii germane și inițiative precum acordul comercial UE-Mercosur – susținut oficial de alte departamente din cadrul Comisiei.

Colaborare informală, scopuri politice

Conform documentelor interne menționate în anchetă, ar fi existat o colaborare neoficială între funcționari europeni și reprezentanți ai ONG-urilor, în afara circuitului oficial de consultare publică. Astfel, ONG-urile ar fi devenit veritabile instrumente de presiune, acționând din afară pentru a promova interese politice pe care instituțiile europene nu le puteau asuma direct.

Comisia Europeană a reacționat printr-un comunicat în care neagă orice contracte secrete sau ilegale, susținând că finanțările respectă regulile europene privind granturile și parteneriatele. Totuși, criticii insistă că problema nu ține de existența unui contract, ci de scopul pentru care au fost direcționate fondurile.

„Nu este vorba doar de legalitatea formelor, ci de manipularea fondurilor publice pentru a finanța activiști care adoptă poziții partizane. Este o formă mascată de lobby finanțat de stat”, afirmă Steinhöfel, cunoscut pentru pozițiile sale ferme privind libertatea de exprimare și separarea puterilor în stat.

Încălcarea neutralității instituționale

În editorialul său, avocatul german citează o decizie a Curții Constituționale din Germania, care a sancționat o practică similară din partea fostului cancelar Angela Merkel, ca precedent pentru ceea ce ar putea fi o abatere sistemică la nivel european. Steinhöfel argumentează că instituțiile europene sunt obligate să respecte același standard de neutralitate, iar subminarea acestuia prin intermediari activiști reprezintă „o formă de cenzură politică indirectă”.

„Comisia nu are voie să plătească terți pentru a face ceea ce legile europene nu îi permit să facă în mod direct. Finanțarea activismului politic mascat prin granturi este o formă de abuz de putere”, avertizează Steinhöfel.

Reacții în lanț: Se cere o anchetă independentă

Scandalul capătă amploare, iar mai mulți eurodeputați au cerut deja o anchetă parlamentară pentru a verifica destinația fondurilor acordate ONG-urilor din bugetul UE. În joc nu este doar credibilitatea Comisiei, ci și încrederea cetățenilor în corectitudinea procesului decizional european.

„Este nevoie de transparență totală. Avem dreptul să știm dacă banii contribuabililor sunt folosiți pentru a influența politicile europene prin canale opace. Aceste acuzații, dacă se confirmă, pot afecta grav legitimitatea instituțiilor europene”, a declarat un europarlamentar german pentru Die Welt.

Deocamdată, Comisia Europeană nu a anunțat o investigație internă, dar presiunea politică și mediatică este în creștere, iar solicitările pentru clarificări oficiale se înmulțesc.