Berlinul închide robinetul: Germania blochează suplimentarea bugetului UE și prelungește incertitudinea pentru România
Poziția fermă adoptată de noul guvern german condus de Friedrich Merz pune sub semnul întrebării planurile de redresare ale mai multor state membre, inclusiv ale României. Berlinul anunță că respinge categoric orice majorare a bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 și refuză prelungirea termenului de execuție a proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Această abordare rigidă vine într-un moment critic: România se confruntă cu întârzieri majore în implementarea jaloanelor PNRR, iar o extindere a termenelor ar fi fost vitală pentru a salva miliarde de euro alocate. Germania, însă, transmite clar că nu susține „niciun euro în plus” și nici vreo derogare de la regulile stabilite inițial.
Un buget pentru armată, nu pentru dezvoltare
Potrivit unui document intern analizat de presa internațională, Berlinul consideră că PNRR-ul este un mecanism „excepțional și cu durată limitată”, menit să răspundă crizei provocate de pandemie, nu să devină un instrument permanent de sprijin financiar. Prin urmare, orice solicitare de prelungire este „incompatibilă cu baza legală” a planului.
Și mai preocupant pentru România este faptul că Germania propune o reașezare radicală a priorităților bugetare europene: accentul trebuie să cadă pe securitate, apărare și consolidarea industriei militare europene. Această direcție riscă să afecteze domenii precum agricultura, dezvoltarea regională sau infrastructura – capitole unde România are încă nevoie de finanțare masivă.
Agricultura și coeziunea, victime colaterale ale unei noi agende europene
Fondurile structurale, inclusiv Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de Coeziune, devin ținte directe ale propunerilor de „reformă și eficientizare”. Aceste programe, prin care România a atras zeci de miliarde de euro în ultimii 20 de ani, ar putea fi supuse unor criterii mai dure, similare cu sistemul de jaloane al PNRR-ului, făcând accesarea banilor și mai dificilă.
România spera să obțină o prelungire de 18 luni pentru implementarea proiectelor întârziate din PNRR, o idee sprijinită inclusiv de o majoritate în Parlamentul European. Însă influența Germaniei în Consiliul UE este considerabilă, iar opoziția fermă a Berlinului poate bloca ușor orice astfel de inițiativă.
Contribuții egale, interese diferite
În timp ce state precum Spania, Italia sau Grecia pledează pentru o creștere a contribuțiilor naționale la bugetul UE sau pentru emiterea unor noi euroobligațiuni care să susțină investițiile strategice, Germania refuză categoric. Guvernul Merz pune accent pe „disciplină fiscală” și pe rambursarea datoriilor deja acumulate, chiar dacă acest lucru înseamnă reducerea sprijinului pentru țările din estul Europei.
Pentru România, miza este uriașă: fără o prelungire a PNRR și fără o alocare sporită pentru fonduri structurale, riscul de a pierde sume considerabile devine real. Proiectele de infrastructură, spitalele regionale, digitalizarea administrației sau reformele din educație – toate ar putea rămâne fără finanțare completă.
Berlinul trage frâna solidarității europene
Poziția actuală a Germaniei reflectă o schimbare de paradigmă: din motor al integrării europene, Berlinul pare tot mai orientat către interese naționale și priorități de securitate. Solidaritatea financiară, pilonul pe care s-a construit extinderea UE, cedează acum locul unui calcul rece, în care România și alte state din est devin simple cifre în ecuația bugetară.
Rămâne de văzut dacă presiunile din partea Parlamentului European și a altor capitale europene vor putea schimba această direcție. Pentru moment, însă, România pare să fi pierdut un aliat important într-un moment în care avea cel mai mult nevoie de sprijin.
