România se împrumută accelerat. Datoria externă a mai crescut cu 4,5 miliarde de euro, austeritatea o plătește populația

În timp ce Parlamentul a aprobat primul val de măsuri de austeritate, Banca Națională a României anunță o nouă veste sumbră: datoria externă continuă să crească într-un ritm îngrijorător. În doar cinci luni, România s-a împovărat cu încă 4,5 miliarde de euro, iar totalul datoriei externe a atins pragul de 209,45 miliarde de euro.

Mai simplu spus, în timp ce cetățenii strâng cureaua, statul continuă să adâncească groapa financiară. Și o face fără explicații clare, fără transparență, fără o strategie vizibilă care să indice cum va fi redus acest dezechilibru cronic.

Potrivit BNR, cea mai mare parte a datoriei este pe termen lung — peste 158 de miliarde de euro — dar creșterea semnificativă a datoriei pe termen scurt (peste 50 de miliarde de euro) ar trebui să alarmeze orice guvern responsabil. Datoriile scurte sunt cele mai sensibile la șocuri externe și cele mai scumpe în context de instabilitate financiară.

Deficitul de cont curent — o gaură care se adâncește

Situația este agravată de evoluția contului curent al balanței de plăți, care în perioada ianuarie-mai 2025 a înregistrat un deficit de 12,63 miliarde euro, cu aproape 50% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În structură, lucrurile arată și mai prost:

• Balanța bunurilor: deficit majorat cu 2,15 miliarde euro — adică România continuă să importe mult mai mult decât exportă.
• Balanța veniturilor primare: un minus de aproape 1 miliard de euro, ceea ce indică plăți mari către investitorii străini, în timp ce veniturile aduse în țară rămân modeste.
• Balanța veniturilor secundare: scade și ea, cu o contribuție negativă de 1,36 miliarde euro, însemnând mai puține transferuri (inclusiv de la românii din diaspora) și un flux redus de fonduri europene nerambursabile.

Singurul capitol cu evoluție pozitivă este cel al serviciilor, dar chiar și acolo surplusul este insuficient pentru a compensa dezechilibrele majore din restul economiei.

Austeritate fără rezultate?

Paradoxul este evident: statul impune măsuri dure — tăieri, înghețări de salarii, noi taxe — sub pretextul stabilizării fiscale, dar în paralel se împrumută tot mai agresiv. Nu e clar unde se duc acești bani. Nu există proiecte mari în derulare, nu vedem investiții publice majore, iar infrastructura rămâne în paragină. Singura certitudine este că datoria crește, iar nota de plată va veni — tot pentru populație.

Guvernele vin și pleacă. Datoriile rămân. Iar când ele ating aceste proporții, viitorul devine o povară. Pentru economie, pentru generațiile următoare, pentru întreaga societate. România nu este doar un stat în criză financiară. Este un stat care își trăiește fiecare lună cu împrumut, fără să știe dacă va mai putea plăti mâine.