Adrian Axinia, europarlamentar: „Prin moțiunea AUR împotriva Ursulei, am arătat că Europa nu e un bastion al tăcerii, ci trebuie să redevină un spațiu al responsabilității democratice”

Într-un context european tot mai dominat de decizii luate în spatele ușilor închise și de o elită birocratică tot mai detașată de cetățeni, AUR a făcut un pas ferm și neconvențional: a depus o moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Inițiativa, lansată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea și susținută de grupul Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), a provocat un val de reacții la Bruxelles – nu pentru lipsa de temei, ci pentru curajul de a pune întrebările pe care mulți le evită.

Europarlamentarul Adrian Axinia afirmă că moțiunea a reprezentat mai mult decât un demers politic: a fost un semnal de trezire într-o Uniune Europeană care riscă să-și piardă sufletul democratic.

„Nu ne temem de etichete, ci de tăcerea complice. Moțiunea noastră a scos la lumină exact ceea ce establishmentul european ar fi preferat să rămână în umbră: contracte opace, decizii luate fără consultare publică, abuzuri mascate de urgență. Am tulburat liniștea comodă a unei elite care nu vrea să dea socoteală”, a declarat Axinia.

Reacția Ursulei von der Leyen nu a întârziat. Într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European, a încercat să discrediteze inițiativa AUR, acuzând-o că urmează un „manual extremist” și etichetând-o drept conspiraționistă și antivaccinistă. În locul unui răspuns concret la acuzațiile legate de lipsa de transparență în cazul „Pfizergate”, președinta CE a preferat să atace inițiatorii.

„Când liderii politici evită să răspundă cu fapte și aleg atacurile personale, înseamnă că au ceva de ascuns. Ceea ce deranjează nu e moțiunea noastră, ci adevărul pe care îl cere”, a punctat Axinia.

La baza moțiunii se află scandalul provocat de refuzul Ursulei von der Leyen de a face publice mesajele schimbate cu CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor privind achiziționarea vaccinurilor COVID-19. Deși presa internațională, inclusiv New York Times, și mai multe organizații civice au cerut acces la aceste informații, Comisia Europeană a menținut opacitatea, alimentând suspiciuni și nemulțumiri în rândul opiniei publice.

Totodată, documentul inițiat de AUR aduce în discuție și ingerințele tot mai evidente ale Comisiei în procesele democratice din statele membre – inclusiv în alegerile prezidențiale din România, câștigate recent de candidatul proeuropean Nicușor Dan. Un semnal clar că mecanismele europene sunt folosite uneori ca pârghii de influență politică.

Pentru AUR, această moțiune reprezintă un angajament față de români și față de ideea unei Europe a națiunilor suverane, nu a birocraților nealeși.

„Nu vrem o Europă a privilegiilor și aroganței. Vrem o Europă a responsabilității, a transparenței și a respectului față de cetățeni. Gestul nostru nu este unul extrem, ci necesar într-un sistem în care democrația devine doar o etichetă formală”, a concluzionat Axinia.

În ciuda reacțiilor virulente și a încercărilor de discreditare, AUR rămâne ferm în convingerea că doar prin asumare și transparență se poate reconstrui încrederea în proiectul european.