A cincea tranziție a Republicii Moldova a început. Un articol din Constituție permite acest scenariu

40% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ReUnirea, dar ce facem cu 60%? Când a încpuput cea de-a 5-a tranziție a statului Republica Moldova? Între cine se duc luptete de clasă politică și socială peste Prut? Își asumă Chișinăul și acceptă Bucureștiul sau invers? De unde începe presiunea publică? Cum ne păstrăm moștenirea românească? Sunt principalele întrebări la care s-a găsit răspuns la Curierul Românesc.

Relația socio-culturală a României cu Republica Moldova, dar și cele mai importante perspective de viitor ale acestei colaborări au fost analizate de către Dan Nicu, Expert Asociat în cadrul Laboratorului de Inițiative pentru Dezvoltare din Republica Moldova, în cadrul emisiunii Curierul Românesc realizată de Alina Panico.

„Republica Moldova se află în faza a 4-a de tranziție din 1812 încoace. Este vorba de o tranziție care ne-a fost impusă de Imperiul Rus mai întâi, o bucată din Principatul Moldovei a fost transformată într-o gubernie rusească. Apoi a existat Unirea cu Țara-Mamă din 1918, fiind o tranziție de la anormalitate spre normalitate a fost întreruptă violent în 1940 și 1944, moment în care am fost transformați în Republică Sovietică și asta a fost a 3-a tranziție, al treilea proces de intervenție din afară. Ulterior am avut a 4-a tranziție, în care se află Republica Moldova acum. Ce ar fi dacă am încerca să instituim o a 5-a tranziție, care să nu mai fie din exterior și să fie din interior, din partea cetățenilor. A 5-a și ultima tranziție spre România. De la ce avem acum – un stat semi-independent, dar de fapt foarte dependent de dispozițiile de la Moscova. Ar fi mult mai facil și coerent dacă această derivă ar fi îndreptată spre o tranziție coerentă de integrare în cadrul României”, a declarat Dan Nicu, Expert Asociat în cadrul Laboratorului de Inițiative pentru Dezvoltare din Republica Moldova.

În ciuda răcirii relațiior diplomatice dintre România și Republica Moldova, în ultimii ani, din cauza conducerii de la Chișinău, au existat proiecte sociale și culturale care au trecut Prutul în vederea susținerii cetățenilor și activitățile acestora.

„Societatea românească, în ansambul ei, a reușit să se țină laolaltă, prin intermediul vaselor comunicante create.A fost un test această perioadă, în care am fost ținuți, la nivel înalt, departe de București. Noi, românii din Basarabia, am trecut cu brio acest pe perioada celui mai antiromân președinte al Republicii Moldova”, a punctat politologul Dan Nicu.

În finalul interviului Curierul Românesc, Dan Nicu a enunțat proiectul de de țară pe care îl merită România, proiectul de țară cu care este datoare România și proiectul de țară pe care și-l doresc românii.

„Acest proiect de țară poate fi doare Reunificarea pașnică a Republicii Moldova cu România printr-un act de voință populară, atât pe malul drept al Prutului, cât și pe malul stâng. Putem să realiză acest lucru, crescând acest număr de persoane care favorizează Unirea și care ar vota pentru ea la o majoritate covârșitoare care să ne permită să acest lucru. Este important să știm că avem posibilitatea legală să facem acest lucru. Avem un articol în Constituția Republicii Moldova care spune că prin referendum se pot modifica dispozițiile care țin de natura independentă și suverană a statului. Prin urmare, este legal să mergem spre un asemenea scenariu”, a declarat Dan Nicu în încheierea interviului Curierul Românesc cu Alina Panico.

Emisiunea integrală poate fi urmărită aici.