Sistemul medical românesc în colaps: exodul cadrelor medicale lasă spitalele fără personal
Criza din sănătate capătă proporții alarmante în România anului 2025. Mii de medici și asistente aleg, an de an, să plece peste graniță, lăsând în urmă spitale tot mai goale și pacienți lipsiți de îngrijire. Fenomenul nu mai este unul izolat – devine o realitate națională care afectează profund funcționarea sistemului sanitar.
Conform celor mai recente statistici, peste 4.000 de cadre medicale au părăsit România doar în ultimul an. Motivați de condiții de lucru mai bune, salarii atractive și un mediu profesional respectuos, mulți specialiști români aleg să-și continue cariera în țări precum Germania, Franța, Marea Britanie sau Austria. În contrast, spitalele din România – mai ales cele din mediul rural și orașele mici – se confruntă cu un deficit acut de personal.
Secțiile de pediatrie, ginecologie sau chirurgie sunt printre cele mai afectate. Multe unități medicale se văd obligate să își suspende activitatea temporar sau să funcționeze la limita supraviețuirii. Listele de așteptare se extind constant, iar pentru investigații banale, pacienții primesc programări abia peste jumătate de an. În paralel, operațiile sunt amânate, uneori pe termen nedeterminat, din lipsă de specialiști sau echipamente funcționale.
Deși în ultimii ani au fost operate creșteri salariale în sistemul sanitar, plecările continuă. Problemele reale rămân nerezolvate: infrastructura medicală este învechită, dotările lipsesc, iar birocrația sufocă orice inițiativă de modernizare. În plus, medicii reclamă presiunea psihologică, lipsa de sprijin din partea autorităților și, adesea, lipsa de respect din partea societății.
Tinerii absolvenți de medicină nu mai văd un viitor în România. Mulți dintre ei aleg să plece din prima zi de după rezidențiat, convinși că sistemul autohton nu le oferă oportunități reale de dezvoltare profesională sau stabilitate.
În acest context, autoritățile vorbesc despre reforme și strategii de redresare, dar puține măsuri se traduc în schimbări vizibile. Promisiunile rămân, în mare parte, doar declarații, iar lipsa unui plan coerent și sustenabil amplifică incertitudinea din sistem.
Cei mai afectați sunt, desigur, pacienții. Cei în vârstă, cei cu venituri modeste sau cei din zone izolate ajung să îndure cozi interminabile, lipsă de servicii medicale esențiale sau costuri imposibil de suportat pentru îngrijire privată. Pentru mulți, speranța a devenit o călătorie lungă către alt oraș – sau chiar către altă țară.
România se apropie periculos de pragul critic în care nu va mai putea asigura asistență medicală minimă pentru cetățenii săi. Dacă nu se acționează rapid, cu măsuri concrete și investiții reale, riscul de colaps total al sistemului de sănătate devine tot mai real. Iar fără medici, un stat devine nu doar vulnerabil, ci expus unei crize umanitare de proporții.
