Omenirea trece astăzi printr-o criză fără precedent în istoria modernă. Extinderea uimitoare a virusului COVID-19 pe toate continentele afectează nu doar sănătatea și viețile umane, dar și economia globală. Pe zi ce trece, problemele economice se agravează. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) avertizează că virusul prezintă cel mai mare pericol pentru economia globală, începând cu criza financiară din 2008. Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) a avertizat despre încetinirea creșterii globale până la sub 2% în acest an, ștergând efectiv 1 trilion de dolari din valoarea economiei mondiale.
O cercetare efectuată de economiștii de la London School of Economics constată că lumea se va confrunta cu o recesiune majoră, chiar dacă COVID-19 nu ucide mai mulți oameni decât gripa sezonieră.
Izolarea internațională a Republica Moldova ne va lipsi de un sprijin financiar extern consistent
Grație politicii promovate de Președintele Dodon și PSRM, Republica Moldova a fost surprinsă de criza COVID-19 în plină izolare externă. Pozele pe care și le trage Președintele Dodon cu tot felul de lideri străini, prin coridoarele multiplelor recepții la care participa acesta, nu vor aduce absolut niciun beneficiu Republicii Moldova.
Pe lângă izolarea externă, Republica Moldova a fost surprinsă de această criză, având o guvernare extrem de slabă, preocupată mai mult de propria agendă politică (să-l facă pe Dodon președinte) decât de interesele strategice ale acestei țări. În situația dată, partenerii externi tradiționali ai Republicii Moldova: România, UE și SUA, care ar fi fost capabili să ne ajute în această situație, cel mai probabil se vor preocupa de propriile probleme, limitându-se la un sprijin formal, mai mult de natură umanitară. Noroc că moldovenii mai au și cetățenie română, care la un moment dat ar putea fi un veritabil colac de salvare.
Creditul rusesc de 500 de milioane de dolari – truc propagandistic dodonist
Din punct de vedere politic, izolarea internațională a Chișinăului, pe axa Chișinău-Bruxelles, se poate dovedi fatală pentru regimul Dodon care se poate salva doar printr-o minune. Toată povestea despre miraculosul creditul rusesc de 500 de milioane de dolari începe să se dezumfle. Dacă va amintiți, în luna iunie 2009, Federaţia Rusă îi promitea lui Voronin, la fel cum îi promite astăzi lui Dodon, că va acorda un credit R. Moldova în valoare de 500 milioane de dolari americani, prima tranşă ridicându-se la suma de 150 milioane de dolari. Vladimir Putin, la acea vreme fiind prim-ministru, declara: „Am analizat cererea dvs. de susţinere a R. Moldova prin intermediul unui credit şi credem că este posibil să acordăm jumătate de miliard de dolari”. Până la urmă, rușii nu au mai dat niciun cent.
Atâta timp cât barilul de petrol coboară spre cota de 30 de dolari, Rusia va suferi pierderi de la 100-150 de milioane de dolari pe zi. În aceste condiții este foarte puțin probabil ca Rusia să-și limiteze propriile cheltuieli, pentru ca să aibă ce „valorifica” băieții șmecheri de pe malurile Bâcului.
Cine va compensa pierderile pe care le suportă businessul moldovenesc?
Deoarece toate măsurile luate până acum nu au dat niciun rezultat, Parlamentul a decis instituirea stării de urgență. Premierul Ion Chicu a preîntâmpinat din start mediul de afaceri, că statul „nu va putea să acopere orice pierdere și orice consecință”. „Vorbim de o situație excepțională și îi chem pe toți să fie solidari și uniți”, a punctat premierul. Declarația premierului Chicu seamănă uimitor de mult cu antologica expresie a lui D. Medvedev: „Денег нет, вы держитесь здесь, всего доброго, хорошего настроения, здоровья!” (n. red- Bani nu-s, dar voi țineți-vă, toate cele bune, bună dispoziție și sănătate!)
Trebuie să fii cu totul „picat din pod”, ca să nu înțelegi că starea de urgență, instituită de Parlament, va afecta întreaga activitate economică a țării, iar chemările la solidaritate și unitate, nefiind acoperite cu niciun leu, sunt vorbe goale, care nu vor aduce nimic în frigiderul cetățeanului care stă acasă, în carantină.
În perioada imediat următoare urmează a fi sistate aproape toate afacerile de prestări servicii și comerț, magazine, restaurante, cafenele, transport, turism, etc. Toate companiile ce desfășoară asemenea afaceri au costuri: salarii pentru concediu forțat, chirii, credite, energie electrică, impozite la stat, etc. Dacă în cazul statelor europene problema se pune cum vor fi compensate aceste pierderi, în cazul nostru problema se pune cu totul altfel: cine va supraviețui?
De unde va lua acest Guvern, falit pe interior și total compromis pe plan extern, banii necesari să despăgubească pierderile agenților economici, în condițiile în care ei cu greu reușesc să-și achite obligațiile la pensii și salarii? Premierul Chiciu, atunci când declară că „nu va putea să acopere orice pierdere și orice consecință”, ar fi bine să le explice oamenilor de afaceri, dacă nu orice pierdere, atunci măcar care pierderi, în ce volum, în ce mod și în ce termen vor fi acoperite?
În realitate este evident că guvernarea „tehnocrahă” socialisto-democrată, aruncă întreaga R. Moldova într-o criză economică, din care nu se știe cine va scăpa. Nu este suficient că majoritatea moldovenilor care lucrează în afară nu știu dacă vor mai avea de lucru, tehnocrații de pe Bâc au decis să nimicească orice urmă de activitate economică în interiorul țării sub pretextul luptei cu un virus gripal (da, mai infecțios ca altele, dar oricum rămâne un DOAR virus gripal ce provoacă clasicile infecții ale căilor respiratorii).
De ce Parlamentul, instituind starea excepțională, nu a efectuat o rectificare la buget pentru a aloca fonduri suplimentare pentru sprijinirea mediului de afaceri?
Pe lângă măsurile restrictive, impuse de instituirea stării excepționale, parlamentul nu a bugetat niciun leu pentru compensarea pierderilor despre care vorbeam mai sus.
Trebuie să fim conștienți că una din consecințele negative directe ale stării excepționale va fi „carantinarea” unui număr semnificativ de angajați ai întreprinderilor mari ca o măsură de precauție. Aceste măsuri vor avea un impact negativ semnificativ asupra angajaților, deoarece angajatorul nu va putea suporta din resursele proprii anumite beneficii compensatorii pentru angajați. În situația creată, Guvernul nu doar că nu a alocat niciun leu pentru a sprijini mediul de afaceri, dar nici măcar nu a venit cu o inițiativă de scăderi de taxe.
În zilele următoare, mulți angajați vor intra în șomaj tehnic. În ce mod și în ce cuantum va compensa Guvernul (măcar parțial) pierderile veniturilor, astfel încât să fie posibil de menținut un minim nivel de securitate socială? Măsurile populiste pot crea pe termen scurt iluzia unei siguranțe, dar nu au cum să substituie lipsa unor politici ADECVATE de gestionare a acestei crize.
Prețul pentru toate măsurile guvernamentale vor fi suportate de mediul de afaceri
Câți bani a bugetat Guvernul de la Chișinău în aceste scopuri? Niciun leu.
Astăzi este prea devreme să anticipăm impactul pe termen lung asupra economiei moldovenești. Multe vor depinde de încrederea societății în guvern, or la acest capitol stăm prost de tot. După cum spuneam la început, agenda guvernării este subordonată exclusiv intereselor electorale ale lui Igor Dodon. Acesta încearcă să impună o serie de măsuri drastice, la fel cum au făcut-o alte state, ignorând faptul că nu are nicio acoperie financiara. De fapt, prețul pentru toate deciziile regimului Dodon/Chicu va fi suportat de mediul de afaceri.
Cele mai multe cercetări demonstrează că răspândirea acestui virus nu va fi oprită. Oamenii se vor îmbolnăvi, iar majoritatea se vor trata (chiar și acum, când lumea medicală a fost luată prin surprindere de existența acestui virus, 91% din cazurile cu COVID-19 finalizate s-au soldat cu TRATAREA pacientului).
Lipsa de viziune a guvernării va genera faptul că multe din afacerile distruse nu le va mai putea reporni nimeni. Oamenii activi își cauta salvarea îin altă parte, iar Moldova va rămâne populată de cohorte de pensionari, care salivează când aud de Putin.
Republica Moldova are de înfruntat nu doar pandemia virusului COVID-19, dar și o veritabilă pandemie populistă. Dacă de virusul COVID-19 ne putem păzi sau ne putem trata, populismul este infinit mai periculos.
Articol ce se regăsește și pe www.Timpul.MD, principala publicație pentru informarea online a cetățenilor din Republica Moldova.
