Guvernul Ciolacu, acuzat că a transformat Fondul de rezervă într-o pușculiță electorală: sume uriașe cheltuite fără transparență, în plină criză bugetară
În timp ce România este monitorizată strict de Comisia Europeană pentru depășirea pragului de deficit bugetar, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a continuat să utilizeze Fondul de rezervă bugetară într-un mod considerat de mulți economiști și analiști drept discreționar și lipsit de transparență. Peste 50 de miliarde de lei au fost direcționați în 2024 din acest fond, în baza unor solicitări semnate pe proprie răspundere de miniștri, care au invocat „urgența” cheltuielilor, în ciuda caracterului previzibil al acestora.
Fondul de rezervă, destinat în mod legal intervențiilor în cazuri excepționale sau neprevăzute, a fost folosit pentru finanțarea unor cheltuieli cum ar fi organizarea alegerilor, plata pensiilor și subvențiile acordate companiilor de stat. Toate acestea au fost încadrate, cu argumente subțiri, la capitolul „urgențe neanticipate”.
Conform unei anchete publicate de Europa Liberă, solicitările au fost însoțite de note justificative în care miniștrii recunoșteau gravitatea situației bugetare, dar declarau că lipsa fondurilor ar genera blocaje majore. Un exemplu este nota semnată de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, pe 17 decembrie 2024, prin care se cereau 167 de milioane de lei pentru subvenționarea transportului public. Grindeanu își asuma „legalitatea și urgența” alocării, deși subvențiile pentru CFR sunt o cheltuială recurentă și, deci, predictibilă.
Nici Ministerul Muncii nu a fost ocolit de această practică. Simona Bucura-Oprescu a solicitat, pe 11 decembrie, 30 de milioane de lei pentru plata indemnizațiilor minime, argumentând că nealocarea fondurilor ar fi atras „răspundere penală”. Deși a invocat respectarea legii, ministra a recunoscut că lipsa unei rectificări bugetare în 2024 a pus ministerele în imposibilitatea de a-și acoperi nevoile prin proceduri normale.
În aceeași perioadă, Ministerul Educației a cerut 30 de milioane de lei pentru proiecte PNRR, printr-o notă nesemnalată oficial, fără număr de înregistrare. Cu toate acestea, alocarea a fost aprobată de Ministerul Finanțelor, nu înainte de a avertiza în scris că România este în procedură de deficit excesiv și că sunt necesare „eforturi suplimentare de consolidare fiscală”.
Deficitul, lăsat să crească în ciuda avertismentelor
Conform documentelor consultate, deficitul bugetar ajunsese la finalul lunii noiembrie 2024 la 7,11% din PIB, cu mult peste ținta asumată în fața Bruxelles-ului. Cu toate acestea, alocările din Fondul de rezervă au continuat, alimentate de cadrul permisiv creat de OUG 73/2023, o ordonanță adoptată de Guvernul Ciolacu în septembrie 2023, sub semnătura ministrului Finanțelor de atunci, Marcel Boloș.
Această ordonanță permite Guvernului să aloce bani fără să mai recurgă la rectificări bugetare — adică fără avizul Parlamentului. Cu alte cuvinte, prin Fondul de rezervă, Executivul a putut cheltui bani publici fără control parlamentar, doar prin hotărâre de guvern.
„Fondul de rezervă a fost deturnat de la scopul său inițial. Ce ar trebui să fie o plasă de siguranță pentru situații neprevăzute a devenit un instrument politic, folosit într-un an electoral pentru a evita răspunderea și dezbaterea parlamentară”, susțin surse din opoziție.
O asumare doar formală
Toate notele trimise de miniștri conțineau aceeași formulare standard: „Ne asumăm cu toate consecințele legale urgența și legalitatea acestor cheltuieli.” Însă, până acum, această asumare a rămas doar o expresie birocratică, fără urmări sau responsabilizări clare.
Într-un context în care Comisia Europeană ar putea declanșa sancțiuni sau ar putea suspenda fonduri europene din cauza derapajelor bugetare, modul în care Guvernul Ciolacu a gestionat Fondul de rezervă ridică întrebări serioase despre priorități, transparență și respectarea angajamentelor internaționale.
