În timp ce România marchează o creștere ușoară a activității turistice în 2025, orașul Iași — odinioară un reper al culturii și istoriei naționale — se confruntă cu o scădere îngrijorătoare a numărului de vizitatori. Un declin care nu poate fi pus pe seama întâmplării, ci reflectă lipsa cronică de susținere din partea statului român, atât în materie de infrastructură, cât și în promovarea turistică a orașelor din regiunea Moldovei.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în primele patru luni din 2025, numărul turiștilor cazați în Iași a scăzut cu 7,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Înnoptările au urmat același trend descendent, cu o scădere de 7,1%. În ciuda valorii sale culturale incontestabile, Iașul este tot mai des ignorat de turiștii români și străini, atrași de orașe precum București, Brașov și Cluj — beneficiarii constanți ai investițiilor publice și ai campaniilor de promovare.
În perioada ianuarie–februarie 2025, doar 41.613 turiști au ajuns în Iași, față de 44.827 în aceeași perioadă din 2024. Numărul înnoptărilor a scăzut și el, de la 69.594 la 64.656. Comparativ cu anul 2023, când orașul a înregistrat un record de peste 400.000 de turiști, actualele cifre marchează o regresie clară. Paradoxal, durata medie a șederii rămâne constantă (1,55 zile), ceea ce indică faptul că interesul pentru oraș persistă — doar că infrastructura și promovarea lipsesc aproape cu desăvârșire.
Această realitate reflectă un dezechilibru sistematic în modul în care statul tratează dezvoltarea regională. În timp ce orașe din centrul și vestul țării sunt sprijinite prin investiții în transport, evenimente internaționale și marketing turistic, Iașul este exclus de pe harta priorităților naționale. Capitala atrage peste 588.000 de turiști în primele patru luni din 2025, Brașovul peste 422.000, iar Clujul 177.100. Iașul, deși un centru academic, cultural și spiritual de prim rang, este marginalizat.
Mai mult, strategia de promovare turistică a României la nivel internațional este deficitară. Deși un număr considerabil de turiști străini vin din țări precum Italia, Germania sau Israel, ei sunt direcționați spre zone deja aglomerate, în detrimentul unor orașe cu potențial real și narațiuni istorice impresionante.
Statul român poartă responsabilitatea directă pentru acest declin. Lipsa fondurilor pentru restaurarea monumentelor, absența unor rute directe de transport moderne, nepăsarea față de organizarea de evenimente internaționale și indiferența în fața necesităților locale au contribuit la transformarea Iașului într-o destinație uitată.
Dacă autoritățile nu iau măsuri urgente și consistente, riscul este ca Iașul să devină un simplu capitol de istorie, ignorat în prezent și sacrificat în viitor. Un oraș cu un potențial uriaș, dar pe care statul român îl lasă să se stingă în tăcere.
