Curierul RomânescEconomie

Datoria publică în România – bomba cu ceas care ticăie în fiecare zi

România plătește zilnic aproape 100 de milioane de euro către bănci, fonduri internaționale și investitori financiari. Nu sunt bani direcționați spre investiții, spitale, școli sau autostrăzi, ci sunt destinați achitării ratelor și dobânzilor aferente împrumuturilor contractate în ultimii ani de guvernele PSD, PNL, USR și UDMR.

La nivel anual, suma trimisă către creditori ajunge la aproximativ 35 de miliarde de euro, o cifră alarmantă care reflectă amploarea datoriei publice. Cu toate acestea, cetățenii nu văd beneficiile directe ale acestor împrumuturi în infrastructură, servicii publice sau o calitate mai bună a vieții. Sumele colosale au fost cheltuite în mare parte netransparent și ineficient.

În paralel, statul român continuă să apese pe pedala cheltuielilor, în timp ce populația este împovărată de taxe și impozite tot mai mari. În locul unei reforme reale și a unei administrări responsabile, au fost întreținute cheltuieli excesive și risipă instituționalizată. Delegații externe costisitoare, salarii mărite în perioade de criză, agenții de stat fără utilitate clară, dar cu bugete generoase, toate au contribuit la creșterea dezechilibrelor financiare.

Guvernele succesive nu au aplicat măsuri coerente pentru reducerea cheltuielilor sau pentru eficientizarea aparatului administrativ. Nu s-au desființat primăriile-fantomă, nu s-au restructurat agențiile bugetofage, iar sectoarele publice care consumă cel mai mult din buget nu au fost reformate. Dimpotrivă, acestea au fost susținute cu și mai mulți bani, în timp ce taxarea muncii și a consumului a crescut semnificativ.

În acest context, este evident că România se îndatorează pentru a susține un sistem clientelar și populist. Politicienii aleg să împrumute viitorul copiilor pentru a-și cumpăra prezentul: imagine, funcții și influență. Creditele contractate au fost, în multe cazuri, făcute în condiții dezavantajoase pentru statul român, în timp ce alte țări din regiune au mizat pe investiții durabile și reforme structurale.

Datoria publică a depășit 50% din PIB și este în creștere accelerată. România se apropie de punctul critic în care împrumuturile nu vor mai acoperi nici măcar serviciul datoriei. Iar când acest prag va fi atins, costurile nu vor fi suportate de decidenții politici, ci de cetățenii obișnuiți. Tăieri bugetare, austeritate, scăderea nivelului de trai și inflație sunt scenariile tot mai plauzibile într-un viitor apropiat.

Românii muncesc din greu, dar rezultatele acestui efort sunt risipite de o clasă politică incapabilă să administreze eficient resursele țării. În lipsa unei strategii clare de reducere a datoriei și de reechilibrare bugetară, România rămâne vulnerabilă în fața șocurilor economice externe și a propriilor greșeli administrative.

Related Articles

Back to top button