AUR cere respectarea drepturilor românilor din Ucraina: „O minoritate română alienată nu servește nici Kievului, nici Bucureștiului”

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a lansat o campanie publică și politică prin care își propune să atragă atenția asupra situației minorității române din Ucraina și să transforme această comunitate într-o veritabilă punte de legătură între cele două state vecine, nu într-un subiect de dispută internațională.

„Românii din Ucraina trebuie să devină un liant între Kiev și București”, afirmă AUR în cadrul campaniei. Obiectivul declarat este clar: garantarea respectării drepturilor românilor din Ucraina, în conformitate cu legislația ucraineană, tratatele bilaterale semnate în 1997 și convențiile internaționale la care atât România, cât și Ucraina sunt parte.

Principalele revendicări:

• Românii din Ucraina, a doua minoritate ca număr, trebuie să aibă dreptul la educație în limba română și la slujbe religioase oficiate în această limbă.
• Recunoașterea acestui drept ar întări loialitatea comunității față de statul ucrainean și ar crea un canal natural de apropiere între cele două țări.
• Lipsa acestor drepturi, coroborată cu tăcerea autorităților române, riscă să alieneze această comunitate. Singurul câștigător al acestei situații ar fi Federația Rusă!”, avertizează reprezentanții AUR.

Contextul bisericesc și tensiunile actuale

În 2018, Ucraina a înființat o nouă „Biserică Ortodoxă a Ucrainei”, recunoscută ulterior de câteva biserici ortodoxe autocefale. În paralel, în 2019, românii ortodocși din Ucraina au început demersurile pentru revenirea canonică la Patriarhia Română. Deși în Ucraina există 130 de biserici unde se slujește în română (dublu față de numărul școlilor în limba română!), înregistrarea oficială a unei „Biserici Ortodoxe Române din Ucraina” bate pasul pe loc.

„Au trecut aproape 10 luni de la depunerea cererii pentru înregistrarea organizației religioase, iar autoritățile o amână sine die”, subliniază AUR.

În plus, pe 20 mai 2025, a expirat ultimatumul dat de autoritățile de la Kiev Bisericii Ortodoxe Ucrainene – de care depind toate bisericile românești – iar o comisie guvernamentală are în vedere scoaterea în afara legii a acestei structuri, din cauza afilierii sale la Patriarhia Moscovei.

Presiuni și intimidări asupra preoților români

Situația s-a agravat recent. Pe 19 mai 2025, trei preoți români din regiunea Cernăuți au depus cereri de afiliere la BOR. La scurt timp, aceștia și enoriașii lor au fost amenințați de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) cu trimiterea pe front, împreună cu rudele apropiate, dacă nu renunță la solicitări. Drept urmare, preoții și-au retras cererile.

Măsuri urgente cerute de AUR

AUR solicită public președintelui României să clarifice dacă subiectul a fost discutat în convorbirile bilaterale. De asemenea, cere autorităților române să ia poziție fermă, mai ales după ce Serviciul pentru Politici Etnice din Ucraina a justificat amânarea înregistrării bisericii române prin faptul că „subiectul cuprinde probleme ale relațiilor interstatale”.„Care sunt aceste probleme și care este poziția Bucureștiului?”, întreabă AUR.

Partidul anunță că va menține dosarul pe agenda publică și internațională, prin interpelări parlamentare și luări de poziție constante.

AUR afirmă că, când va ajunge la guvernare, va condiționa nemijlocit parcursul european al Ucrainei de implementarea în legislația și practica țării vecine a normelor internaționale privind minoritățile naționale, simetric cu ceea ce se întâmplă în România. „Protejarea drepturilor minorităților române aflate în afara granițelor României este un punct major al programului nostru politic”, încheie AUR.