Vom răbda frig! Specialiștii anunță cum trebuie să ne pregătim de iarna fără gaze rusești: reducerile de consum sunt în primă linie

Specialiştii din domeniul energetic atrag din nou atenţia că România trebuie să îşi facă bine temele pentru a trece de iarna care va începe în câteva luni, implementarea unui plan de reducere a consumului pe sectoare de activitate, cu analize privind impactul economic, fiind esenţială, scrie Mediafax.

Autorităţile întârzie însă să anunţe măsuri, scrie ZF.

„Partea de aprovizionare cu gaze naturale pare să fie critică dacă nu reuşim să refacem rezervele. Dacă scenariile în care Federaţia Rusă sistează complet aprovizionarea UE în perioada imediat următoare se dovedesc corecte, cuplat cu un regim termic sub medie, vom risca să intrăm într-un scenariu extrem în care planurile de reducere a livrărilor către industrie trebuite luate în considerare“, spune Zsuzsa Bereschi, senior project manager, Energy & Utilities, în cadrul companiei de consultanţă Horváth. Cert este că în ultimele zile eforturile de înmagazinare s-au accelerat, dar şi la acest moment România are depozitele de gaze pe jumătate goale în contextul în care toate economiile europene se luptă, pe resurse limitate, în scopul realizării „proviziilor“ energetice pentru toamnă.

„Cert este ca la sfârşitul lunii iunie, România era la aproximativ 50% din rezerva de gaze naturale necesară (estimată la 24 TWh, consumul mediu anual fiind de aproximativ 120TWh), similar cu anii anteriori, dar în condiţiile în care piaţa a înregistrat o creştere explozivă a preţului internaţional. Ţinta minimă de 80% la sfârşitul lunii octombrie devine greu de atins dacă ţinem cont de lipsa opţiunilor de import, nivelul preţurilor şi de blocajul financiar reclamat de furnizori ca urmare a aplicării schemelor de compensare/plafonare“, atrage însă atenţia Zsuzsa Bereschi.

Astfel principala direcţie strategică pentru România devine diversificarea surselor de achiziţii de gaze, în acest moment singura sursă de import fiind gazul rusesc, care a acoperit anul trecut 30% din consum. Problema? Acestea sunt măsuri pe termen mediu şi lung, iar iarna începe în câteva luni.

„Diversificarea surselor de achiziţii înseamnă acoperirea unui procent cât mai mare a consumului intern din producţie internă, şi aici vedem două căi fezabile, dar care desigur necesită un timp: extracţia gazelor naturale offshore din Marea Neagră, dar şi eficientizarea producţiei interne onshore.“

„Pe de altă parte, dacă consumul intern nu va putea fi acoperit din această producţie internă, şi pe termen scurt ne confruntăm cu această perspectivă, măsurile de diversificare a surselor de import posibil sunt sub presiunea timpului, de exemplu finalizarea interconexiunii Bulgaria-Grecia (planificată pentru septembrie 2022), care să aducă gaz natural din Azerbaidjan sau din terminalele noi LNG din Grecia, de ex. cel de la Alexandropoulis (aşteptat să fie operaţional în decembrie 2023).“

În aceste condiţii, devine clar că sunt şanse mari ca România, la fel ca alte economii europene, să fie nevoită să limiteze consumul de gaze naturale. Până acum, de la nivel oficial, nu a fost prezentată o astfel de schemă.

„În aceste condiţii, măsurile de reducere a consumului industrial sunt esenţiale. În stare de urgenţă este critic să asiguri încălzirea şi energia electrică către populaţie şi consumatorii de tipul spitalelor, şcolilor, operatorilor de transport public sau industriei alimentare. Orice plan de reducere a livrărilor către industria neesenţială ar trebui pregătit din timp, ca să atenueze valurile de criză din economie.“

Potrivit Zsuzsei Bereschi, cele mai vulnerabile industrii la creşterea masivă a preţului gazelor naturale sunt petrochimia şi chimia, produsele de bază din chimie, etilenă, propilenă, care sunt materie primă pentru o suită de alte sectoare, apoi industria alimentară, prelucrarea hârtiei, şi aici efectele iar se răsfrâng până la industria alimentară şi bunuri de consum (ambalaje etc.), dar şi industria metalelor feroase şi neferoase, oţelul şi de aici cu efect în tot ce înseamnă materiale de construcţii.

„Deja am văzut că România suportă foarte greu creşterile masive de preţuri din ultimul an, din cauza puterii de cumpărare scăzute, şi este clar că închiderea unor fabrici sau uzine, cum ar fi Azomureş sau Alum, produc nu doar efecte masive pe plan local şi strict pe lanţul valoric, de exemplu al îngrăşămintelor sau al aluminei, ci aceste efecte se răsfrâng în toată economia, când un ecosistem întreg intră în incapacitate de funcţionare.“

Mai departe, mecanismele de protecţie aflate în vigoare până în primăvara anului viitor, prin care este plafonat preţul gazului şi al energiei electrice mai ales pentru consumatorii casnic,i nu stimulează deloc economia de resurse, şi aici putând fi loc de modificări.

„În opinia noastră mecanismul de plafonare a preţurilor implementat de la 1 aprilie, menit să ajute populaţia, în special când ne referim la limitarea preţului gazelor la clienţii casnici, fără să negăm necesitatea evidentă a unor măsuri de sprijin, nu stimulează în niciun fel partea de eficienţă/economisire a energiei. într-o perioadă de maximă incertitudine poate că o schemă de tip suma fixă către categorii vulnerabile ar fi fost mult mai eficace din acest punct de vedere şi mult mai simplu de aplicat, şi asta ar fi ajutat companiile furnizoare să nu mai aibă probleme cu asigurarea fluxurilor de numerar, sau la fel şi în cazul unor măsuri fiscale (deducere TVA). Este esenţial să găsim măsuri care să responsabilizeze consumatorii.“ Reprezentanta Horváth dă exemplul unui consumator care are instalată o pompă de căldură, dar care nu se poate încadra într-un plafon de 300kWh/lună ca să poată beneficia de plafonarea preţului la energie.  „Efectul este că acel consumator va trece la gaze naturale, deşi o pompa de căldură ajunge la multiplicatori de eficienta (COP) de până la 5 ori.“