Piperea, după avertismentele Guvernului și BNR: Fără bani de salarii, urmează un tsunami economic și social
Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, avocat și profesor de drept comercial, trage un semnal de alarmă cu privire la posibila criză bugetară care ar putea lovi România în a doua jumătate a anului 2025. Într-o postare pe Facebook, acesta subliniază gravitatea situației în care statul nu ar avea bani pentru plata salariilor bugetarilor timp de două luni.
Declarațiile alarmante au venit de la doi miniștri și un consilier al guvernatorului BNR, iar premierul însuși a recunoscut riscul unei încetări de plăți la nivel guvernamental. „În timp ce ni se spune că România are cea mai mare creștere economică din UE, ne confruntăm cu un colaps iminent. Ce se întâmplă, de fapt?”, întreabă Piperea.
Guvernul nu taie cheltuielile inutile, dar nu are bani pentru salarii
Piperea critică dur faptul că, deși bugetul e pe marginea prăpastiei, nu se reduc cheltuielile cu apărarea și nici fondurile direcționate către Republica Moldova și Ucraina, țări pe care le consideră profund corupte și controlate de structuri opace. În același timp, statul continuă să susțină prin ajutoare de stat mari companii străine precum Mercedes, Nokian sau Bosch.
Avertisment privind colapsul economic: val de falimente, retrageri bancare și haos social
Cu 1,35 milioane de bugetari, neplata salariilor timp de două luni ar însemna un șoc major în consum, scăderea colectării de TVA și accize, falimente în lanț, executări silite și evacuări. Piperea atrage atenția și asupra riscurilor bancare: „Într-un astfel de context, ar putea apărea retrageri masive de bani din bănci. Ce se întâmplă dacă sistemul nu mai poate onora garanția depozitelor sub 100.000 de euro?”
Guvernanții, ca administratorii care duc firmele în faliment?
În final, europarlamentarul face o paralelă cu legislația comercială, spunând că politicienii care conduc statul spre colaps ar trebui trași la răspundere penală: „Dacă un administrator își falimentează firma în interes propriu, răspunde pentru bancrută frauduloasă. De ce nu s-ar aplica același principiu și în cazul statului?”





