Dascălu, avertisment dur în Comisia de Învățământ: „Educația nu poate funcționa pe avarie”

București – Dezbaterile privind bugetul educației pentru anul 2026 au scos la iveală, din nou, vulnerabilitățile structurale ale sistemului. În cadrul Comisiei de Învățământ, deputata Cristina Dascălu a lansat un avertisment ferm asupra subfinanțării cronice și a riscurilor majore asociate implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Intervenția acesteia a conturat imaginea unui sistem educațional aflat într-un echilibru precar, „ținut în viață din improvizații”, în care alocările bugetare nu reușesc să răspundă problemelor de fond.

Bugetul, barometrul priorităților reale

„Bugetul educației este oglinda maturității unei societăți”, a declarat Dascălu, subliniind că modul în care statul finanțează educația reflectă direct importanța acordată viitorului.

Potrivit acesteia, proiectul de buget pentru 2026 menține educația într-o zonă de subfinanțare, departe de nevoile reale ale elevilor, cadrelor didactice și mediului universitar.

Deficit de profesori și dezechilibre majore

Deputata a punctat o serie de probleme sistemice care continuă să afecteze educația din România:

deficitul acut de cadre didactice în domenii esențiale; scăderea interesului tinerilor pentru cariera didactică; diferențele tot mai mari între mediul urban și cel rural; presiunea crescută asupra universităților și a sectorului de cercetare.

„Nu putem construi un sistem solid fără să investim în oameni. Profesorii și cercetătorii sunt fundamentul educației”, a subliniat aceasta.

Academia Română, marginalizată bugetar

Un punct sensibil al intervenției a fost finanțarea cercetării fundamentale. Cristina Dascălu a atras atenția că Academia Română, instituție strategică pentru dezvoltarea intelectuală a țării, nu beneficiază de resursele necesare.

PNRR, sub semnul întrebării

Deputata a adresat un set amplu de întrebări Ministerului Educației, vizând implementarea PNRR:

care este gradul real de absorbție a fondurilor până la finalul anului 2025; câte proiecte sunt întârziate și care sunt termenele reale de finalizare; care este riscul pierderii fondurilor europene.

De asemenea, aceasta a cerut date concrete privind investițiile:

numărul școlilor construite sau reabilitate; proiectele aflate în execuție; unitățile de învățământ dotate cu echipamente digitale.

Abandonul școlar, între promisiuni și rezultate

Reducerea abandonului școlar rămâne un obiectiv major, însă, potrivit deputatei, rezultatele concrete sunt încă neclare. Dascălu a solicitat transparență privind impactul programelor derulate și eficiența acestora.

În paralel, aceasta a cerut clarificări privind reformele asumate prin PNRR și indicatorii de performanță pentru universități.

Capacitate administrativă limitată

O altă problemă ridicată a fost capacitatea Ministerului Educației de a gestiona proiectele complexe finanțate din fonduri europene.

„Avem echipe dedicate? Avem suficienți specialiști sau doar bifăm obiective pe hârtie?”, a întrebat aceasta, sugerând existența unor vulnerabilități administrative serioase.

Cofinanțarea, risc major pentru proiecte

Deputata a avertizat că lipsa resurselor pentru cofinanțare din bugetul național poate bloca implementarea proiectelor din PNRR, chiar și în situația în care fondurile europene sunt disponibile.

Întârzieri și lipsa responsabilității

În contextul informațiilor privind întârzieri în implementare, Dascălu a cerut clarificări urgente privind eventualele blocaje și asumarea responsabilității.

„Educația nu e o cheltuială, e o investiție”

În încheiere, mesajul a fost unul categoric: fără investiții reale în educație și cercetare, România nu poate construi un viitor competitiv.

„Educația nu poate fi tratată contabil. Este o investiție strategică în generațiile viitoare și în capacitatea acestei țări de a se dezvolta”, a concluzionat Cristina Dascălu.