Statele bogate ale UE, întrunire discretă la Viena pentru a-și negocia influența asupra bugetului de 1.800 miliarde de euro

Mai multe țări din Europa de Nord se întâlnesc joi, în capitala Austriei, pentru a-și coordona pozițiile în vederea maratonului de negocieri ce va dura doi ani și va stabili bugetul Uniunii Europene pentru perioada următoare de șapte ani, potrivit Politico.

Este prima ocazie în care oficiali de rang înalt din statele mai prospere ale Uniunii – precum Franța, Germania și țările nordice – se adună într-un cadru comun pentru a-și alinia strategiile privind proiectul de buget al Comisiei Europene, estimat la 1.816 trilioane de euro.

Scopul este clar: constituirea unui bloc solid înaintea confruntărilor cu țări ca Polonia, Italia sau Spania, care cer alocări mai generoase, în special pentru agricultură și dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate.

De la prezentarea oficială a propunerii bugetare, pe 16 iulie, liderii europeni au avut puțin timp pentru a analiza documentația complexă, care însumează sute de pagini, și pentru a evalua impactul asupra propriilor contribuții și beneficii.

Chiar dacă negocierile oficiale sunt încă la început, în spatele ușilor închise, experții din statele membre se mobilizează deja pentru a elabora tactici comune. Miniștrii de finanțe nu participă la reuniunea de la Viena – următoarea lor întâlnire dedicată bugetului este programată pentru luna octombrie, într-un cadru european mai larg.

În mod tradițional, statele UE se grupează în alianțe temporare în timpul negocierilor bugetare, stabilind poziții comune, împărțind sarcinile tehnice și efectuând calcule privind distribuirea fondurilor.

Taberele se formează

Cele 27 de state membre tind să se împartă în două grupuri majore: pe de o parte, „contributorii neți” – economiile dezvoltate din nordul și vestul Europei, cum sunt Suedia, Germania sau Franța –, care preferă un buget restrâns și eficient; de cealaltă parte, „Prietenii coeziunii” – o coaliție formată din țările sudice și estice, precum Italia, Polonia și Spania –, care cer un buget mai amplu, orientat spre sprijinirea regiunilor defavorizate.

„Cadrul financiar multianual (CFM) nu reflectă doar realități economice, ci și moșteniri istorice”, a explicat Stefan Imhof, secretar general în Ministerul Finanțelor din Austria, în cadrul unui eveniment recent.

Fiecare grup are propriile divergențe interne. Franța, de pildă, este aliniată cu Polonia în ceea ce privește sprijinul pentru agricultură, dar se află în dezacord cu Olanda în chestiuni legate de datoria comună la nivel european.

Cu toate acestea, aceste diferențe sunt de obicei armonizate în interiorul grupurilor, care ajung la poziții comune privind chestiuni esențiale, precum volumul total al bugetului.

Reuniunea de joi de la Viena este condusă de cele două state-cheie din blocul comunitar: Franța și Germania.

„La final, Parisul și Berlinul decid cifra, iar ceilalți se aliniază”, a comentat un diplomat dintr-un stat contributor net, care a dorit să rămână anonim pentru a putea vorbi deschis.

Prietenii coeziunii – în căutare de lideri

De partea cealaltă, Polonia a jucat tradițional rolul de lider al grupului „Prietenilor coeziunii”, fiind principalul beneficiar net al fondurilor europene. Totuși, tensiunile recente cu Ungaria lui Viktor Orbán au slăbit această alianță, oferind țărilor mediteraneene, precum Italia și Spania, oportunitatea de a prelua o poziție mai activă de coordonare.

La 1 septembrie, Malta a găzduit o reuniune a experților bugetari din cadrul acestui grup, pregătind terenul pentru prima sesiune tehnică a celor 27 de state, desfășurată a doua zi.

Veteranii negocierilor bugetare afirmă că adevăratele decizii se iau în cadrul acestor întâlniri informale. Spre exemplu, anul trecut, în martie, contributorii neți au convenit în mod neoficial, la Helsinki, să aloce 175 de miliarde de euro pentru programul de cercetare Orizont, decizie confirmată ulterior de Comisie.

Comisia Europeană – între blocuri

În spatele scenei, Comisia Europeană își va promova în continuare propunerea de buget și va încerca să țină sub control presiunile venite din ambele tabere.

Comisarul pentru buget, Piotr Serafin – fost ambasador al Poloniei la UE – va juca rolul de mediator în aceste discuții tensionate. Cunoscut pentru experiența sa în arhitectura instituțională europeană, Serafin va trebui să mențină un echilibru delicat.

„El cunoaște toate cărțile de pe masă”, a comentat un oficial al Comisiei. Fostul său mentor, Janusz Lewandowski, fost comisar pentru buget, i-a oferit un sfat clar: „Mai bine împarți și domini decât să întărești blocurile. Abordează statele individual, nu ca grupuri compacte”.

Finalul e deschis, dar un acord va exista

Chiar dacă luptele vor fi dure și pozițiile aparent ireconciliabile, negociatorii au încredere că un compromis va fi atins, ca de fiecare dată.

„Această versiune a Comisiei nu va fi cea finală. Toți vor trebui să cedeze ceva. Dar, în cele din urmă, se va ajunge la un acord”, a declarat Stefan Imhof.