Slovacia întrerupe sprijinul militar pentru Ucraina, dar exporturile private de armament ating niveluri record

Guvernul slovac, condus de premierul Robert Fico, a decis să sisteze complet ajutorul militar direct oferit Ucrainei, respectând astfel promisiunea electorală de a menține Slovacia departe de implicarea activă în conflictul din est. În timp ce statul se retrage de pe linia frontului politic și militar, industria de apărare privată din Slovacia cunoaște o creștere explozivă, alimentată de cererea tot mai mare de echipamente militare în Europa.

Într-o declarație recentă, Robert Fico a confirmat că Slovacia nu va mai furniza arme sau finanțare directă către Kiev. În schimb, sprijinul va continua sub forma unor contribuții non-letale, cum ar fi livrările de energie electrică necesare infrastructurii ucrainene. Premierul a reiterat opțiunea guvernului pentru o poziție de neutralitate și a criticat eficiența sancțiunilor impuse de UE împotriva Rusiei, considerând că acestea afectează mai mult economiile europene decât pe cea rusă.

Expansiune fără precedent a exporturilor militare private

În paralel cu retragerea statului, sectorul privat din industria de apărare a înregistrat o creștere spectaculoasă. Exporturile de armament produse de companii slovace au atins 1,15 miliarde de euro în 2024 – echivalentul a 1% din PIB –, un salt de zece ori față de perioada premergătoare războiului din Ucraina.

Oficialii guvernamentali subliniază că această creștere reflectă dinamica pieței libere și nu implică decizii politice. Igor Melicher, adjunctul ministrului Apărării, a precizat că „guvernul nu va interveni în activitatea companiilor private” și a avertizat asupra ipocriziei unei eventuale restricționări. Ministrul Apărării, Robert Kaliňák, a punctat că această dezvoltare este „un succes economic, nu o implicare în război”.

Principalele produse exportate – inclusiv muniție de 155 mm, obuziere Zuzana 2, echipamente de comunicații și componente electronice – sunt livrate către state aliate din NATO și UE, care decid ulterior destinația finală a acestora.

Controverse interne și tensiuni sociale

Decizia guvernului de a stopa sprijinul militar a stârnit reacții împărțite pe scena politică. Opoziția acuză executivul că sacrifică solidaritatea europeană de dragul popularității interne, în timp ce susținătorii premierului apreciază abordarea ca una responsabilă și centrată pe interesele naționale.

La nivel social, măsura a generat proteste masive, în special în marile orașe, unde zeci de mii de cetățeni au cerut menținerea unei politici externe aliniate cu UE și NATO. În paralel, o serie de anchete legate de gestionarea fondurilor destinate sprijinului Ucrainei alimentează nemulțumirile publice și suspiciunile de corupție.

Slovacia pare să-și contureze o direcție proprie în politica regională: se retrage din sprijinul militar oficial pentru Ucraina, dar capitalizează economic prin exporturile private în plină ascensiune. Strategia reflectă o încercare de echilibru între neimplicare militară directă și maximizarea avantajelor economice într-un context tensionat la nivel european.