Salariile mici mențin România la coada Uniunii Europene, în timp ce Spania propune un salariu minim comun la nivel european
România rămâne printre țările membre ale Uniunii Europene cu cele mai reduse niveluri salariale, în condițiile în care salariul minim brut abia atinge 814 euro lunar. Cu toate că au existat majorări succesive în ultimii ani, decalajele față de economiile occidentale continuă să fie considerabile, iar acest lucru alimentează inegalitățile sociale și economice din interiorul blocului comunitar.
În paralel, la nivel european, se conturează o propunere ambițioasă: premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a lansat ideea instituirii unui salariu minim unitar în toate statele membre ale UE. Acesta susține că nu poate exista coeziune socială reală într-o Uniune unde un muncitor din est este plătit de două-trei ori mai puțin decât un coleg din vest, pentru activități similare.
În Spania, salariul minim a crescut semnificativ, depășind în prezent 1.100 de euro lunar. Guvernul Sánchez consideră această creștere o măsură de justiție socială și speră ca modelul spaniol să inspire o reformă la scară europeană. Propunerea sa vine într-un context marcat de inflație ridicată, scumpiri și o presiune tot mai mare din partea sindicatelor, care cer o convergență a nivelului de trai între estul și vestul Uniunii.
În România, salariile modeste sunt puse pe seama mai multor factori: productivitatea scăzută, ponderea mare a muncii slab calificate, investițiile reduse în sectoare cu valoare adăugată și o structură economică dezechilibrată. Chiar dacă nivelul general al prețurilor este mai mic decât în vestul Europei, acesta nu mai compensează decalajul veniturilor. Puterea de cumpărare rămâne semnificativ mai redusă, ceea ce afectează nivelul de trai.
Consecințele acestor diferențe se văd direct: migrația continuă a forței de muncă, dificultăți în retenția personalului, presiuni asupra pieței muncii și stagnare economică în unele regiuni.
Inițiativa Spaniei de a introduce un salariu minim european aduce în discuție o temă delicată: echilibrul între solidaritate și realitățile economice ale fiecărui stat. Deși susținătorii cred că măsura ar reduce disparitățile și ar încuraja dezvoltarea, criticii avertizează că o astfel de politică ar putea pune în dificultate economiile mai fragile și ar periclita competitivitatea acestora.
În ciuda avansului economic din ultimul deceniu, România continuă să se situeze în partea de jos a clasamentului european al salariilor. Discuția despre un salariu minim comun ar putea marca începutul unei reforme profunde, menite să reducă diferențele care încă divizează Uniunea.