Inflația revine în forță și lovește direct în buzunarele românilor. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, rata anuală a inflației a urcat în august la 9,9%, după ce luna trecută fusese sub 8%. Iar economiștii avertizează: în toamnă, e foarte posibil să vedem din nou inflație cu două cifre.
Deși efectele sunt resimțite zilnic la raft sau la benzinărie, inflația nu este un dezastru pentru toată lumea. Din contră, există „învingători” ai acestei crize. Guvernul este unul dintre ei. Conform unei analize semnate de Adrian Codirlașu, președintele CFA România, o mare parte din creșterea veniturilor bugetare din 2023 – aproximativ 45 din cele 61 de miliarde de lei – a venit exclusiv pe fondul scumpirilor.
Pe scurt, statul încasează mai mult din taxe, fără să facă vreo reformă reală. Cu cât prețurile cresc, cu atât TVA-ul și accizele aduc mai mulți bani la buget. În acest context, inflația devine, paradoxal, un instrument convenabil pentru un stat supradimensionat și lipsit de eficiență.
Alți beneficiari ai inflației ridicate? Debitorii. Iar principalul debitor din economia românească este… tot statul. „Inflația erodează valoarea reală a datoriilor, ceea ce înseamnă că datoriile contractate pot fi rambursate cu bani mai puțin valoroși”, explică economistul Codirlașu. Pe termen scurt, Guvernul câștigă. Pe termen lung, populația pierde.
Creșterea abruptă a inflației vine pe fondul mai multor factori. Eliminarea plafonării prețurilor la energie și pachetul de măsuri fiscale anunțat de Guvern au contribuit direct la accelerarea scumpirilor. Estimările BNR indicau deja o inflație de 9,2% pentru septembrie, cu o posibilă scădere abia spre finalul anului – până în jur de 8,8%.
Cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la energie electrică, fructe și produse de igienă personală. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu peste 10%, serviciile cu aproape 10%, iar alimentele au crescut cu aproximativ 9%, conform INS.
Cum s-a ajuns aici?
BNR are ca obiectiv o inflație de 2,5% (+/- 1%), dar realitatea o depășește de aproape patru ori. Cauzele sunt multiple:
- Energie: Odată cu eliminarea plafonărilor, costurile la electricitate au explodat, influențând întreg lanțul economic.
- Taxe și accize: Majorările recente se reflectă direct în prețurile finale.
- Deficitul bugetar: Cheltuieli publice nesustenabile și venituri fiscale modeste împing statul să se împrumute, alimentând și mai mult inflația.
- Importuri masive și productivitate redusă: România rămâne dependentă de bunuri externe, iar capacitatea internă de producție este slabă.
- Politici fiscale incoerente: Lipsa reformelor profunde, absorbția lentă a fondurilor europene și deciziile temporare în domeniul energiei accentuează volatilitatea economică.
În loc de stabilitate, românii primesc prețuri tot mai mari și explicații tot mai confuze. Iar din tot acest haos, statul se hrănește cu inflație, în timp ce cetățenii își văd veniturile reale erodate lună de lună.
