România, tot mai adânc în prăpastia datoriei. Datoria publică a depășit 1.040 de miliarde de lei, iar împrumuturile continuă fără frână
România se afundă într-un ritm îngrijorător în datorii. În luna iunie 2025, pentru prima dată, datoria publică a depășit pragul de 1.040 de miliarde de lei, ceea ce echivalează cu peste 57% din PIB. Creșterea accelerată a împrumuturilor indică o dependență tot mai mare de finanțarea externă, în timp ce economia reală rămâne fragilă. Generațiile viitoare riscă să suporte consecințele unei politici fiscale dezechilibrate și lipsite de viziune.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, datoria publică a crescut în iunie 2025 la 1.040,62 miliarde de lei, de la 1.034,71 miliarde în luna mai. Asta înseamnă o creștere de peste 6 miliarde de lei într-o singură lună – o sumă imensă, adăugată la nota de plată deja uriașă a statului. Raportată la PIB, datoria a ajuns la 57,2%, un nivel care ridică semnale de alarmă într-un context economic instabil.
Cea mai mare parte din această sumă – peste 856 miliarde de lei – este reprezentată de titluri de stat, iar împrumuturile directe însumează 163 miliarde de lei. Practic, statul se bazează masiv pe bani împrumutați pentru a-și susține cheltuielile zilnice. Distribuția datoriei arată și ea vulnerabilitatea: 486,82 miliarde de lei sunt în moneda națională, 457,81 miliarde în euro și 93,99 miliarde în dolari, ceea ce expune bugetul la riscuri majore legate de cursul valutar și de condițiile financiare internaționale, unde dobânzile se mențin ridicate.
În același timp, datoria externă a ajuns la 517,6 miliarde de lei (28,4% din PIB), iar cea internă se menține în jurul valorii de 523 miliarde. Deși autoritățile susțin că banii sunt folosiți pentru investiții și modernizare, realitatea arată că o mare parte din aceste fonduri acoperă deficitul bugetar și cheltuielile de funcționare ale aparatului de stat – fără rezultate vizibile în infrastructură sau servicii publice.
Experții economici trag un semnal de alarmă: România se apropie periculos de pragul de 60% din PIB – limita de avertizare stabilită de Uniunea Europeană. Dacă tendința actuală continuă, țara riscă să intre într-o spirală a datoriei, în care noi împrumuturi sunt făcute doar pentru a plăti datoriile vechi. În lipsa unor reforme fiscale consistente și a unei politici bugetare responsabile, datoria publică nu mai este doar o cifră tehnică, ci un risc real pentru stabilitatea financiară a României pe termen lung.
