România, țara buletinelor electronice… de formă: Cipurile nu pot fi citite, instituțiile nu au echipamente

Deși România a emis deja peste 500.000 de cărți de identitate electronice, realitatea din teren arată că buletinele „smart” sunt, în multe cazuri, complet inutile. Motivul? Majoritatea instituțiilor publice nu sunt dotate cu cititoare de cip, ceea ce face imposibilă accesarea informațiilor digitale stocate pe noile documente.

Rezultatul: oamenii continuă să fie nevoiți să vină cu hârtii, deși poartă în buzunar o carte de identitate de ultimă generație. Situația provoacă frustrare, mai ales în rândul persoanelor vârstnice sau cu mobilitate redusă, care sperau că vor beneficia de un sistem mai eficient și mai rapid.

Tehnologie modernă, instituții în urmă cu 20 de ani

Problema a devenit vizibilă odată cu numeroase plângeri din partea cetățenilor care nu și-au putut folosi buletinul electronic în relația cu autoritățile locale. Un exemplu recent: un locuitor din Sectorul 3 a constatat că Direcția de Taxe și Impozite nu avea infrastructura necesară pentru a-i accesa datele din cip.

Buletinul electronic conține elemente precum semnătura digitală, amprente, adresa de domiciliu și certificate de autentificare, însă toate aceste informații sunt blocate dacă instituția nu are un simplu cititor de cip.

Ministerul de Interne: „Noi nu ne ocupăm”

Contactat în legătură cu problema, Ministerul Afacerilor Interne a transmis că nu este responsabil pentru dotarea instituțiilor cu echipamentele necesare. Potrivit MAI, fiecare instituție – fie ea locală sau centrală – trebuie să achiziționeze din fonduri proprii cititoare compatibile și să instaleze software-ul IDPLUGMANAGER.

Până atunci, cetățenii sunt îndrumați să folosească în paralel certificatele de atestare a domiciliului, disponibile online. O soluție temporară, dar ineficientă în fața unui sistem public care nu știe (sau nu vrea) să-și folosească propriile instrumente digitale.

Cine are, cine nu are

Există și câteva administrații locale care s-au mișcat mai repede. În Sectorul 5, de exemplu, Direcția de Evidență a Persoanelor și Direcția de Asistență Socială dispun deja de echipamente. Primăriile din Sectorul 6 și Iași se află într-o situație similară. În schimb, sectoarele 1, 3 și 4 din București, dar și orașe mari precum Constanța, fie nu au achiziționat încă cititoare, fie promit că vor răspunde „în termen de 30 de zile”.

Achiziții pe SEAP, implementare lentă

Pe platforma de achiziții publice SEAP figurează mai multe instituții care au cumpărat echipamente în 2024 și 2025: primării din Timișoara, Suceava, Sfântu Gheorghe, Satu Mare, dar și autorități județene din Ilfov sau localități precum Azuga și Pantelimon. De asemenea, instituții precum Curtea de Apel Iași, Tribunalul Mureș, Inspectoratul de Jandarmi Vaslui, dar și universități și direcții de asistență socială din țară au făcut investiții pentru cititoare.

Chiar și așa, ritmul este lent, iar lipsa unei strategii naționale clare creează discrepanțe între orașe, sectoare și instituții.