România este în pragul falimentului, cu o datorie record de 56,1% din PIB
În timp ce oficialii români promit stabilitate, echilibru și „reforme responsabile”, cifrele reale spun altceva: România se îndreaptă cu pași repezi spre o zonă roșie periculoasă. Datoria publică a ajuns în 2025 la un nivel record post-pandemie – 56,1% din PIB, iar deficitul bugetar amenință să explodeze la aproape 9%. O combinație toxică pentru o economie fragilă, cu venituri mici și cheltuieli tot mai mari.
Datele oficiale, publicate în metodologie europeană (ESA), arată o Românie îndatorată până peste cap, cu riscul iminent de a pierde fonduri europene și de a atrage penalizări din partea Comisiei Europene. Potrivit prognozelor Bruxelles-ului, dacă Guvernul nu intervine urgent cu măsuri concrete, datoria poate depăși 59% din PIB chiar înainte de finalul anului. Iar în 2026, țara ar putea atinge 63% – un scenariu sumbru, dar tot mai probabil.
Dar ce alimentează această prăpastie fiscală? Salarii nesustenabile în sistemul public, pensii speciale care golesc bugetul, dobânzi în creștere pentru împrumuturile scumpe luate în ultimii ani și, mai ales, lipsa unui plan clar de reforme structurale.
În tot acest haos, avertismentele vin pe bandă rulantă. Comisia Europeană cere măsuri de corecție până la finalul lunii iunie, iar agențiile de rating, precum Fitch, transmit clar: fără reducerea deficitului, România riscă să piardă statutul de țară cu rating investițional. Cu alte cuvinte, împrumuturile ar deveni și mai scumpe, iar accesul la bani – tot mai dificil.
Și totuși, pe fundalul acestui colaps anunțat, guvernanții par preocupați de altceva: imagine, campanii electorale și gesturi simbolice de „austeritate”. În timp ce datoria se adâncește, mesajul transmis către români rămâne același – „nu sunt bani”.
Doar că pentru achitarea împrumuturilor nu se va face economie la discursuri. Nota de plată va fi plătită, ca întotdeauna, tot de contribuabili: prin taxe mai mari, servicii publice mai slabe și un nivel de trai în cădere liberă.
România trăiește pe datorie. Și, în ritmul actual, se împrumută nu pentru dezvoltare, ci pentru supraviețuire.